Elon Musk s-a întâlnit cu Donald Trump în Florida, discutând despre posibila susţinere financiară în campania pentru preşedinţia SUA. Musk a avut întâlniri şi cu lideri străini, arătând influenţa afacerilor şi a proiectului său Starlink în geopolitică. În contextul conflictului din Ucraina, rolul giganţilor tehnologici, inclusiv SpaceX şi Microsoft, este din ce în ce mai evident, generând îngrijorări privind interesele economice versus cele geopolitice.
La începutul lunii martie, Elon Musk s-a dus cu avionul personal în Florida, unde s-a întâlnit cu Donald Trump. Al doilea cel mai bogat om din lume l-a întâlnit pe cel ce vrea să redevină cel mai puternic politician din lume. Cu banii săi, Musk îl poate ajuta pe Trump să ajungă din nou preşedintele SUA. Miliardarul este foarte interesat, aproape obsedat, de politica americană şi simpatizează cu ideile şi ideologia lui Trump. Se pare că şi-a ales tabăra politică, una controversată, aşa cum îi sunt viaţa şi afacerile. Musk s-a întâlnit anul trecut şi cu preşedintele Chinei, Xi Jinping. Cei doi au schimbat politeţuri. Liderul chinez a lăudat modul în care afaceristul american îşi dezvoltă afacerile cu maşini electrice în China, iar Musk şi-a exprimat recunoştinţa pentru modul în care sectorul de profil chinezesc creşte. Întâlnirea a avut loc în SUA. Sunt zvonuri că Musk s-a întâlnit anul trecut şi cu vicepremierul Chinei, Ding Xuexiang, la Beijing. În Israel, el a fost întâmpinat ca un şef de stat. S-a dus acolo pentru a oferi guvernului lui Netanyahu controlul asupra reţelei de telecomunicaţii prin satelit Starlink în Fâşia Gaza. Şi-a spălat astfel păcatele după ce anterior postase pe reţeaua sa de socializare X un mesaj cu tente rasiste, antisemitice şi conspiraţioniste.
Modul în care Musk reuşeşte să-şi ţeasă relaţii cu liderii lumii arată rolul pe care el, afacerile lui şi în special constelaţia de sateliţi Starlink au ajuns să-l joace pe scena geopolitică globală. Acest lucru a devenit mai evident de când Rusia a pornit război contra Ucrainei. Prin extensie, se poate spune că giganţii din tehnologie au o poziţie de putere în aceste jocuri. Iar faptul că interesele strategice se intersectează cu cele de afaceri trezeşte îngrijorări, scrie El Pais. „Rolul geopolitic al companiilor tehnologice este evident în războiul din Ucraina, spulberând mitul că platforme precum Facebook, Google şi YouTube sunt actori neutri”, scrie Audrey Kurth Cronin, profesor de securitate la Universitatea Carnegie Mellon, într-un articol publicat de către Centrul Henry A. Kissinger pentru Afaceri Globale. Microsoft a protejat Ucraina de atacuri cibernetice, iar Google a eliminat imaginile din Ucraina de pe hărţile sale open source. Însă nu încape îndoială că reţeaua de sateliţi Starlink a lui Musk, integrată în SpaceX, este cea care a avut un rol decisiv în menţinerea conectivităţii la internet a Ucrainei. Interesele comerciale şi geopolitica au mers istoric mână în mână, iar războaiele din motive economice îşi au rădăcinile în timpuri străvechi. Lupta pentru resurse şi teritoriu precede conflictele religioase, culturale sau ideologice. Nici influenţa companiilor asupra politicii externe a marilor puteri sau a diplomaţiei de afaceri şi economice nu este nouă. În situaţia actuală există, însă, noutăţi de formă şi de fond.
Citiţi continuarea pe www.businessmgazin.ro
