O data cu sfarsitul razboiului, Irakul va intra intr-o perioada de reconstructie pentru care Guvernul american a impartit deja contractele. Noul guvern de la Bagdad va avea de indeplinit sarcina dificila a introducerii monedei care sa inlocuiasca banii vechi, ce au drept semn distinctiv imaginea lui Saddam Hussein.
Oficialii trezoreriei americane se consulta cu exilati irakieni pentru a propune noua moneda postbelica pentru Irak, care se vrea un simbol puternic al noii ere promise cetatenilor de rand. Bancnotele si monezile au insa puterea lor aparte, de a uni oameni cu putine puncte comune, sau de a ruina valutele pe care se sprijina. Cand cele 12 state europene care compun acum zona euro au inceput sa discute adoptarea unei monede comune, ani intregi s-au consumat in discutii prea putin fructuoase legate de simbolurile istorice care sa fie utilizate in design-ul noii monede. In Irak insa, divergentele de opinie dintre grupurile etnice rivale sunt mult mai intense.
Unii dintre irakieni cred ca poza lui Saddam Hussein ar trebui inlocuita cu cea a lui Hammurappi, conducatorul Babiloniei antice, vestit pentru spiritul sau justitiar. Altii aduc drept contra-argumente faptul ca Saddam Hussein s-a identificat cu Babilonia, si ca in vechime evreii au prosperat pe aceste taramuri, iar noul Irak nu are nevoie sa i se aduca aminte de aceste doua aspecte. "Irakul este atat de divers.. pe cine ai putea alege pentru a impaca in acelasi timp pe kurzi, siiti si sunni?" se intreaba retoric Worriya Hamali, trader valutar, sintetizand dilema monetara a Irakului postbelic.
Poza face diferenta
In prezent, in Irak circula doua tipuri de dinari. Kurzii din nordul tarii, care dupa razboiul din 1991 traiesc departe de controlul lui Saddam Hussein, folosesc asa-numitii "dinari elvetieni". Acestia nu au nici o legatura cu Elvetia (de fapt au fost tipariti de o companie britanica inainte ca Hussen sa ajunga la putere, in 1979), dar unii irakieni asociaza calitatea lor inalta cu cea traditionala a produselor elvetiene.
La inceputul anilor 1990, Saddam Hussein a inceput sa tipareasca dinari noi, cu portetul sau, care au inundat piata declansand un deceniu de inflatie. In prezent un dinar elvetian este evaluat la 15 centi americani si un dinar cu poza lui Saddam Hussein valoreaza a treizecea parte dintr-un cent american si e in scadere.
Problema inlocuirii monedei a aparut dupa conflictul din Afganistan, din 2001. Dupa inlaturarea regimului taliban se aflau in circulatie patru tipuri de monede, astfel ca noul guvern a trebuit sa conceapa o moneda noua unica, care sa inlocuiasca vechile bancnote.
Trezorreria americana este de parere ca dupa incheierea razboiului ambele tipuri de dinari ar trebui folositi, pentru a se evita un haos financiar. "Poporul irakian trebuie sa isi aleaga singur moneda", spune un oficial al Trezoreriei. In perioada interimara, ambele valute vor circula ca mijloc de plata, adauga acesta.
In pietele irakiene ambele valute sunt de vanzare, dar traderii isi fac provizii de dinari elvetieni, care s-au apreciat cu circa 50% de la inceputul invaziei americane. Se crede ca dupa inlaturarea regimului Hussein acestia vor fi cautati si in restul tarii, ca alternativa la cei cu poza dictatorului. Pana la introducerea dinarului nou, guvernul care va urma la putere ar putea urma exemplul Iranului din 1979, plasand un timbru sau un alt insemn peste poza lui Saddam Hussein. Dar asta doar ar intarzia decizia dificila de alegere a unei monede care sa depaseasca barierele culturale si etnice.
andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
