Comisia Europeană (CE) a pregătit o propunere legislativă care vizează îngrădirea accesului la pieţele europene pentru companiile din ţările care refuză reciprocitatea comercială, iar documentul va fi prezentat săptămâna viitoare.
Noua legislaţie este o inovaţie importantă pentru Europa, care de ani buni joacă rolul studentului atât de cuminte în relaţiile comerciale, încât pare a fi chiar naiv, scrie Les Echos.
"Filozofia noastră a fost să spunem că dacă majoritatea pieţelor sunt deschise, populaţia va beneficia de preţuri mici", a declarat un oficial al CE.
Uniunea Europeană (UE) este de departe cea mai deschisă zonă din lume din punct de vedere economic, dar partenerii comerciali nu ezită să impună restricţii sau chiar să interzică total accesul companiilor europene, notează publicaţia franceză.
"Pentru că în procesul de globalizare participă şi jucători care nu respectă întotdeauna reglementările, CE nu trebuie să facă compromisuri în privinţa acestor companii", a pledat Medef, organizaţia întreprinderilor din Franţa.
Acesta este şi motivul pentru care preşedintele Medef Laurance Parisot a subliniat în mod repetat opoziţia sa faţă de acordarea statutului de economie de piaţă Chinei de către UE. Bruxellesul pare că a renunţat să mai vadă o imagine ideală a comerţului liberalizat. Textul legislativ prevede că un stat membru va avea posibilitatea de a interzice companiilor dintr-o ţară terţă să participe la licitaţiile pentru contractele de achiziţii publice dacă consideră că statele respective nu sunt deschise firmelor europene. În cazul abuzului "sistematic şi repetitiv" din partea ţărilor terţe, CE poate impune restricţii de acces.
Totuşi, comisarul european pentru comerţ Catherine Ashton, din Marea Britanie, şi-a exprimat rezervarea. Dintre ţările membre, Marea Britanie şi Suedia nu s-au implicat foarte mult în acest proiect.
În cursa pentru cel de-al doilea mandat de preşedinte, şeful statului francez Nicolas Sarkozy a declarat că dacă va fi reales, va cere partenerilor din UE să adopte un act "Cumpără fabricat în Europa".
"Buy American Act" rămâne controversat în SUA
La trei ani după ce a introdus o primă clauză "Buy American" în planul său de relansare economică din 2009, preşedintele american Barack Obama a confirmat şi a semnat. În planul de a revigora piaţa muncii prin utilizarea a 447 de miliarde de dolari prezentat în septembrie Obama a reintrodus o clauză prin care se prevede că nicio finanţare din cadrul acestui proiect nu poate fi acordată pentru construirea de clădiri sau lucrări publice dacă fierul, oţelul şi alte materiale de construcţie utilizate nu provin din SUA. Inspirat de "Buy American Act" din anul 1933, prin care se favoriza economia americană în mijlocul Marii Depresiunii economice, acest mecanism rămâne foarte controversat. El a dus la îngheţarea megaproiectului oleoductului TransCanada Keystone XL, unul dintre principalele subiecte de dispută dintre Washington şi guvernul canadian.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
