Deprecierea monedei unice europene in comparatie cu dolarul a continuat si saptamåna trecuta, cursul de schimb atingånd minimul ultimelor sapte luni, motivele principale fiind incetinirea cresterii economice a Frantei si grijile manifestate de investitori cu privire la agitatia politica din aceasta tara, relateaza Financial Times.
In primul trimestru al anului, cresterea economica a Frantei a fost de numai 0,2%, sub nivelul previzionat initial, alimentånd astfel grijile privind fragilitatea zonei euro.
"Investitorii constata ca euro nu are perspective incurajatoare. Informatiile economice sunt negative, iar tensiunile politice cresc", a spus Julian Callow, economist la Barclays Capital.
Sondaje de opinie releva faptul ca electoratul din Franta si Olanda intentioneaza sa respinga constitutia europeana, care va fi supusa la referendum in 29 mai si, respectiv, 1 iunie. Constitutia, care stabileste noi reguli pentru Uniunea Europeana largita, nu va putea intra in vigoare decåt daca este acceptata de toti cei 25 de membri.
Conform rezultatelor ultimului sondaj, 53% din votantii francezi ar putea respinge Constitutia. Acesta este al cincilea sondaj consecutiv care arata ca tabara celor care se declara impotriva noii Constitutii este in frunte, sugerånd ca numarul acestora nu a scazut in urma campaniilor agresive initiate de mai multi politicieni europeni.
Economia europeana trece prin momente dificile. Economia Frantei, in trecut printre cele mai performante din zona euro, a incetinit vizibil in acest an. Italia a plonjat in recesiune. Economia Germaniei a crescut, in primul trimestru, cu 1%, chiar daca rezultatul este cel putin ciudat. Franta fiind in continuare afectata de preturile petrolului si avånd in vedere efectele intårziate ale aprecierii monedei europene de la sfårsitul anului trecut, analistii nu anticipeaza o accelerare a cresterii in al doilea trimestru. Wolfgang Clement, ministrul economiei din Germania, s-a alaturat omologului sau italian, invinovatind Banca Centrala Europeana pentru slabiciunile eonomice ale tarii sale.
"Germania a devenit o victima a preocuparii BCE pentru stabilitatea preturilor. Banca ar trebui sa analizeze foarte atent rata mica de crestere economica a tarii", a spus Clement.
Un alt motiv pentru care dolarul s-a apreciat pentru a patra saptamåna consecutiv fata de euro este reprezentat de speculatiile conform carora Federal Reserve, banca centrala a Statelor Unite, va continua sa creasca ratele dobånzilor, in timp ce bancile centrale europene vor fi obligate de conditiile economice de pe continent sa mentina dobånzile la acelasi nivel sau chiar sa le reduca.
"Dolarul aduce venituri mai mari si, in plus, exista unele probleme de stabilitate in Europa. A patra saptamåna de apreciere a dolarului a continuat trendul anterior, dar va veni un punct de cotitura, dupa care dolarul va creste si mai accentuat", a declarat Enrico Caruso, managerul fondului monetar Tempest Asset Management din California.
Saptamåna trecuta, dolarul s-a apreciat si fata de lira sterlina, yenul japonez si francul elvetian, in principal datorita speculatiilor privind sfårsitul trendului descendent ce a caracterizat moneda americana in ultimii trei ani.
Economistii anticipeaza ca rapoartele asteptate in aceasta saptamåna vor evidentia o revenire a consumului de bunuri durabile din Statele Unite si o crestere peste asteptari a Produsului Intern Brut.
Fata de euro, dolarul a crescut saptamåna trecuta cu 0,6%, inregistrånd cea mai lunga serie de aprecieri consecutive din acest an. Fata de yenul japonez, dolarul a cåstigat 0,8%. stelian.vezentan@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
