Cea mai fericită ţară din lume a răspuns parţial la o întrebare care-i intrigă de secole pe filosofi şi economişti: ce se întâmplă când oamenilor li se dau bani gratis, fără nicio condiţie?
Concluzia parţială a experimentului realizat la nivel naţional de Finlanda în ceea ce priveşte venitul universal de bază este că banii gratis nu au reuşit să crească rata de ocupare în rândul şomerilor, au anunţat instituţia de asigurări sociale a ţării, Kelas, şi Ministerul Afacerilor Sociale şi Sănătăţii, potrivit Bloomberg.
Rezultatele studiului realizat pe o perioadă de doi ani sunt preliminare şi se bazează doar pe primul an de experiment. Astfel nu pot fi trase concluzii finale, au anunţat autorităţile finlandeze.
În cadrul experimentului, Finlanda, campioană a asistenţei sociale, vrea să afle cum afectează primirea a 560 de euro fără condiţii traiul a 2.000 de şomeri aleşi la întâmplare cu vârste cuprinse între 25 şi 58 de ani.
Spre deosebire de ceea ce întâmplă în cazul altor beneficii de şomaj obişnuite, participanţii la experiment au avut libertatea de a-şi rotunji veniturile luându-şi joburi part-time, iar acestora nu li s-a cerut să caute în mod activ o poziţie full-time.
Pe fondul dezbaterii la nivel mondial cu privire la mijloacele de combatere a inegalităţii în creştere, proiectul pilot al Finlandei este urmărit îndeaproape de economişti, sociologi şi miliardari. Ideea unui venit de bază care să înlocuiască beneficiile sociale îşi are susţinători atât de stânga, cât şi de dreapta. Aceştia spun că un astfel de venit elimină capcanele sărăciei şi redistribuie veniturile. Conceptul a inspirat şi guvernul populist al Italiei.
Experimentul finlandez, primul de acest fel la nivel naţional, a fost implementat de guvernul lui Juha Sipila, primul premier milionar al ţării.
În pofida creşterii economice solide şi şomajului în scădere, Finlanda are o populaţie în curs de îmbătrânire.
Indiferent de rezultatele experimentului, este puţin probabil ca Finlanda să adopte un venit de bază în viitorul apropiat. Potrivit unor estimări, adoptarea acestuia la nivel naţional ar adăuga 5 procente la deficitul public al ţării raportat la PIB.
Alte experimente cu venitul universal de bază sunt în curs de desfăşurare în Olanda, Kenya, Canada şi SUA.