Sutele de mii de protestatari ieşiti în stradă în ultimele zile arată că ucrainenii au trecut peste apatia de după revoluţia furată de acum aproape zece ani şi sunt hotărâţi să schimbe modul în care le este condusă ţara. Preşedintele Viktor Ianukovici, obiectul furiei populaţiei, este părăsit treptat de oligarhii care l-au sprijinit la putere după ce a încercat să suprime cu forţa demonstraţiile şi oscilează între Rusia şi China pentru a găsi banii necesari evitării falimentului ţării. Între timp, Ucraina, unul dintre cele mai populate state din Europa, se îndreaptă spre o criză valutară şi de putere.
De la alegerea sa în 2010, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a fost susţinut la putere de doi stâlpi, apatia populaţiei şi donatorii bogaţi. Sutele de mii de protestatari care au umplut zilele trecute piaţa centrală din Kiev sunt cea mai vizibilă dovadă a nemulţumirii faţă de modul în care preşedintele îşi conduce ţara după regulile proprii. Inaukovici pare că îşi pierde şi cealaltă sursă de putere, oligarhii, iar dacă aceştia nu mai sprijină puterea, guvernul va cădea cu siguranţă, scrie revista americană Slate.
Marşul Ucrainei spre Rusia şi îndepărtarea acesteia de UE sub ghidajul preşedintelui au fost doar bulgărele care a provocat avalanşa de proteste. Ceea ce vor ucrainenii este să schimbe modul în care ţara lor este condusă, iar dovada în acest sens este că demonstraţiile au devenit mai intense după răspunsul în forţă dat de autorităţi. Oamenii s-au săturat de jocurile elitei politice şi de modul greşit în care econonomia le este gestionată. La nouă ani de la Revoluţia Portocalie, ucrainenii vor să aibă un cuvânt de spus în alegerea viitorului ţării, notează Jana Kobzova, analist la institutul de cercetare londonez European Council on Foreign Relations.
Ţinta revoltei este întreg sistemul politic, caracterizat de politici economice greşite, profit uşor şi rapid din afaceri speculative şi corupţie. Actualul sistem a apărut în urmă cu 20 de ani, iar Revoluţia Portocalie nu a reuşit să-l anihileze. Elita politică a rezistat atât de mult timp deoarece a avut resursele necesare.
Jocul dublu al politicienilor ucraineni pentru banii Rusiei şi a Uniunii Europene
Politicienii au folosit bugetul de stat şi afacerile cu Rusia, în special pe cele cu gaze naturale, şi s-au folosit de vrajba dintre Bruxelles şi Moscova într-un joc geopolitic cu scopul de a lua bani de la amble părţi. Aceste resurse sunt pe cale să sece, iar UE şi Rusia par să se fi săturat să mai hrănească cu bani Kievul.
Imagini video cu violenţa cu care autorităţile au încercat săptămâna trecută să calmeze demonstraţiile au motivat zeci de mii de oameni să iasă pe străzi în weekend. Apoi au apărut zvonuri că şeful de personal al lui Inaukovici, Serhiy Lyovochkin, a demisionat în semn de protest. Lyovochkin are relaţii strânse cu cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, Dmytro Firtash, şi controlează unul dintre cele mai populare canale de televiziune din ţară, Inter. Postul a renunţat brusc la cenzurarea protestelor pro-europene şi sâmbătă seara a dedicat o jumătate de oră imaginilor cu poliţişti atacând demonstranţii, ceea ce sugerează că Lyovochkin l-a abandonat pe preşedinte. Exemplul Inter a fost urmat de alte mijloace de informare influente, toate controlate de oligarhi.
Unii diplomaţi europeni cred că protestele îl vor forţa pe preşedintele Ucrainei să semneze în martie tratatul de comerţ liber cu UE după refuzul surprinzător de săptămâna trecută. Alţii cred însă că tensiunile vor creşte, iar Ianukovici va înăbuşi protestele folosind forţa.
„Aş spune că Fecioara (protestele pro-europene) va fi pacificată în următoarele câteva săptămâni“, a declarat pentru EUobserver un diplomat al UE. Între timp, liderii ucraineni au început să justifice folosirea forţei. Dacă preşedintele alege forţa, va putea conta pe sprijinul Kremlinului. Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a caracterizat protestele din Ucraina ca fiind nu „o revoluţie, ci mai degrabă pogromuri“, „pregătite cu atenţie de grupuri militante bine antrenate“.
Disperarea îl trimite pe Ianukovici în China
Ianukovici apropie Ucraina de Rusia nu din prietenie, ci din disperare. Nicio altă naţiune nu a suferit mai mult din cauza comunismului sovietic decât ucrainenii. Milioane de oameni au murit în foametea comandată de Moscova în anii 1930. Dar acum Moscova i-a promis Kievului gaze ieftine şi credite mari, de 15 miliarde de dolari, restructurarea datoriilor şi achiziţii de active dacă în locul acordului cu UE alege uniunea vamală a Rusiei, potrivit presei ucrainene. Ucraina nu exclude apropierea de UE, dar acesteia îi cere la schimb zece miliarde de euro.
Bruxellesul are însă reguli stricte în privinţa ţărilor pe care le ajută, mai ales la capitolul democraţie. Ieri Ianukovici a plecat în China în căutare de fonduri şi investiţii. Beijingul a alimentat fosta republică sovietică cu împrumuturi de 10 miliarde de dolari, dar Kievul trebuie să găsească mai mult de 17 miliarde de dolari anul viitor pentru a plăti gazele importate din Rusia şi rambursa datorii, notează Thomson Reuters. Ucraina trebuie să ramburseze în 2014 datorii de 60 de miliarde de dolari, echivalentul unei treimi din PIB. Dar obligaţiunile Ucrainei s-au prăbuşit, randamentul acestora a atins un nivel record, iar riscul de creditare a devenit cel mai ridicat din Europa după ce autorităţile de la Kiev au folosit forţa pentru a dispersa protestatarii. Guvernatorul băncii centrale Ihor Sorkin s-a văzut nevoit să ceară populaţiei să nu-şi retragă depozitele şi a promis că va face orice pentru a păstra stabilitatea financiară, inclusiv prin intervenţii pe piaţa valutară.
De ce are nevoie Rusia de Ucraina
Principalul obiectiv de politică externă al preşedintelui Rusiei Vladmir Putin este de a consolida şi lărgi sfera de influenţă a ţării pentru a îngloba majoritatea republicilor fostei URSS în contextul în care economia Rusiei este dependentă de exporturi scumpe, în special de materii prime, şi importuri ieftine, pentru a creşte. Ucraina, cu o populaţie de 45 de milioane un teritoriu vast bogat în resurse şi legături economice strânse cu Rusia, ar fi nestemata coroanei imperiului rus. Pentru elita conducătoare a Rusiei, Ucraina reprezintă „ultimul bastion“, pe care Moscova nu-l poate lăsa cucerit de UE. Pentru elita rusă este imposibil de imaginat trupe NATO limitând influenţa vestică a Rusiei la malul fluviului Nipru, scrie eurodialogue.org. De asemenea, în 2017 expiră înţelegerea prin care Ucraina permite flotei ruse din Marea Neagră să folosească drept bază oraşul Sevastopol din Peninsula Crimeea, „oraşul gloriei militare ruse“.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
