Alegătorii turci au pus capăt majorităţii absolute de care dispunea AKP (Partidul Justiţie şi Dezvoltare) de 13 ani, ţara părând să intre în era coaliţiilor. Islamo-conservatorii au pierdut nouă puncte şi 68 de fotolii în raport cu ultimele alegeri.
Cel mai mare câştigător al acestui scrutin rămâne partidul kurd HDP ((Partidul Democratic al Poporului), care a câştigat 13 la sută din voturi. HDP nu a fost ales doar de kurzi, ci şi de patru grupuri ale opoziţiei. Astfel, mesajul transmis de alegători pare să fie acela că ei vor ca politica kurdă să ocupe un loc legitim pe scena naţională.
Un alt rezultat primordial al acestor alegeri este acela că cetăţenii au rezistat apelului şefului statului, hotărât să modifice Constituţia ţării pentru instituirea unui regim prezidenţial. Pentru aceasta, AKP ar fi avut nevoie de o majoritate de două treimi, dar partidul nu mai dispune de majoritatea absolută. Prin urmare, islamo-conservatorii nu pot nici măcar să guverneze singuri. Alegătorii le-au impus să formeze o coaliţie. Ei rămân însă principalul partid politic din Turcia, fără îndoială din cauza dezvoltării economice şi a reformelor salutate de o mare parte a populaţiei.
În ceea ce priveşte problame cea mai importantă a Turciei, problema kurdă, alegătorii vor ca aceasta să fie rezolvată în Parlament.
Ceea ce trebuie probabil reţinut din aceste alegeri legislative este că naţiunea turcă a dat mai multe mesaje clare. Cel mai important este că fie partidele politice se reunesc în jurul mesei şi formează o coaliţie guvernamentală, fie Ankara va trebui să convoace alegeri anticipate.
