Rar pe Wall Street, unde banii tind sa circule cu o viteza extrem de mare, o firma a reusit sa mearga in directia cea buna in timp ce concurentele sale se confruntau cu probleme. Trei directori executivi de pe Wall Street au fost deja obligati sa demisioneze pe fondul crizei, iar cei care au supravietuit se asteapta la un viitor incert, scrie International Herald Tribune.
Pentru directorul executiv al Goldman, Lloyd Blankfein, anul acesta pare sa fie unul foarte bun. El va castiga cu siguranta mai mult decat cele 54,3 milioane de dolari pe care Ie-a castigat anul trecut. Daca va beneficia de o majorare de 20% a compensatiilor, in linie cu cresterea valorii banilor pusi de-o parte de Goldman Sachs pentru a-si remunera angajatii, el se va bucura de cel putin 65 de milioane de dolari.
Multi se asteapta ca pachetul sau salarial, care este direct legat de performantele firmei, sa atinga 75 de milioane de dolari.
Evolutia Goldman nu este pur si simplu o chestiune de noroc. La sfarsitul anului trecut, cand pietele inregistrau cresteri solide, David Viniar, directorul financiar al Goldman, a convocat o reuniune in biroul sau de la sediul din New York al firmei pentru a lua in discutie riscurile legate de titlurile ipotecare.
In acel punct, Viniar era preocupat de probleme mai importante. Dupa analizarea intregului portofoliu, mesajul sau a fost unul clar: banca ar trebui sa-si reduca volumul de credite ipotecare si de titluri avand legatura cu acest sector si sa achizitioneze asigurari scumpe ca masura de protectie impotriva pierderilor, a declarat o persoana din interiorul bancii. Decizia era una tipica stilului Goldman.
Intre timp, marea majoritate a rivalelor firmei, cu exceptia Lehman Brothers, o banca de dimensiuni mai reduse si mai specializata, pareau sa se implice din ce in ce mai mult pe pietele ipotecare. Acestea continuau sa combine si sa tranzactioneze titluri riscante pentru comisioane mari si in incercarea de a-si spori cota de piata, fara a se proteja impotriva eventualelor pierderi.
Cand criza pietelor de credit s-a declansat la sfarsitul lunii iulie, Goldman se afla in pozitia de invidiat de a fi renuntat la produsele "toxice" pe care Merrill Lynch, Citigroup, UBS, Bear Stearns si Morgan Stanley, printre altele, continuau sa le achizitioneze.
"Daca te uiti la profitabilitatea lor in perioada crizei de pe pietele de credit si ipotecara, ai fi obligat sa le acorzi un rating A", a declarat Guy Moszkowski, analist in cadrul Merrill Lynch.
Contrastul evident din punctul de vedere al performantelor a fost greu de acceptat de bancile rivale. Goldman Sachs, banca ce parea a fi prezenta peste tot, implicata in atat de multe tranzactii si pe atatea piete si regiuni, a inregistrat profituri record in perioada de boom si, cel putin pana acum, a reusit sa ramana profitabila in perioada de criza.
In mod nesurprinzator, actiunile Goldman au inregistrat performante superioare celor ale rivalelor bancii.
Reteta secreta a Goldman, spun directorii, analistii, istoricii si observatorii din cadrul industriei, este o combinatie ciudata de stiinta a afacerilor, temperata cu paranoia si, desi rar observata, smerenie. "Nu exista niciun fel de mister", spune Stephen Friedman, fost copresedinte si actual director in cadrul Goldman. "Am depus mari eforturi pentru a cladi o cultura in anii ?80. Dispunem de un potential impresionant de talente".
In acest fel, Goldman si-a putut extinde influenta pe Wall Street si nu numai. Recent, John Thain, fost copresedinte al Goldman, a acceptat pozitia de CEO al Merrill Lynch, in timp ce un alt director al Goldman a preluat pozitia lui Thain la conducerea bursei newyorkeze.
Intre timp, doi managing directori ai Goldman au contribuit la readucerea lui Alex Rodriguez la echipa de baseball New York Yankees, un deal clasic al Goldman Sachs, care sporeste valoarea participatiei de 40% detinute de firma in cadrul retelei YES, pe care aceasta incearca sa o vanda, multumindu-i in acelasi timp pe fanii Yankee. Simetria a fost perfecta: asemeni echipei Yankee, Goldman, mai mult decat orice alta banca de pe Wall Street, este in egala masura detestata si idolatrizata.
Robert Rubin, fost director al Goldman, este noul presedinte al Citigroup. La Washington, Henry Paulson Jr., un alt fost director, este secretarul Trezoreriei, fiind recrutat de Joshua Bolten, un alt fost director in cadrul Goldman.
Fosti directori Goldman conduc bancile centrale canadiana si italiana, presedintele Bancii Mondiale fiind si el un fost director al Goldman.
Din momentul in care a devenit o companie listata, Goldman a detinut prima pozitie in domeniul serviciilor de consultanta, atat pe plan global, cat si in Statele Unite, cu doua exceptii: in 2005 a cazut pe pozitia secunda in State si in 2000 pe plan global. In ambele cazuri, Morgan Stanley a preluat pozitia de lider, conform Dealogic.
Bineinteles, Goldman a facut propriile greseli. Firma a realizat una dintre cele mai ample operatiuni de reducere a valorii contabile a activelor in legatura cu credite acordate unor fonduri de investitii totalizand 1,5 miliarde de dolari. Firma conduce unele dintre cele mai ample operatiuni din domeniul fondurilor de hedging din lume, insa fondurile sale principale, printre ai caror actionari se numara si angajati ai firmei, inregistreaza de doi ani performante in declin. Insa faptul ca nu s-a numarat printre firmele care au fost afectate de criza sectorului ipotecar si performantele puternice inregistrate de celelalte divizii ale sale au compensat pe deplin operatiunile de writedown. Firma a raportat profituri in valoare de 2,3 miliarde de dolari pe trimestrul al treilea, in crestere cu 79% fata de anul anterior.
Businessul Goldman este construit pe asumarea de riscuri, atat pentru sine, cat si pentru clienti. In ultimii ani, Goldman a pus bazele unora dintre cele mai mari si complexe fonduri de investitii si imobiliare din lume. Acest lucru a generat tensiuni cu clientii de pe sectorul private equity care se plang adesea, dar niciodata in public, in legatura cu faptul ca Goldman insista sa colaboreze cu ei.
Totusi, abordarea Goldman ii nemultumeste pe unii veterani si clienti ai firmei. Acestia considera ca dorinta firmei de a consilia, finanta si investi intra in conflict cu principalul principiu de business declarat al Goldman, si anume plasarea clientilor pe primul loc.
Este, de asemenea, destul de clar ca succesul pe care-l inregistreaza in trading, investment banking si fonduri de hedging ii permite firmei sa aiba o perspectiva unica asupra tendintelor si fluxurilor de capital de pe piata.
Numerosi bancheri de investitii, fosti si actuali, ai Goldman considera ca abordarea lui Blankfein creeaza un brand menit sa alimenteze mai degraba profiturile Goldman decat relatiile cu clientii. Insa revenirea firmei la zilele sale de aur, cand era o firma de consultanta, nu este privita cu ochi buni in interiorul companiei.
Banii tempereaza o multime de temeri, bineinteles. In trimestrul al treilea, banii pusi de-o parte pentru compensatiile salariatilor, in valoare de 16,9 miliarde de dolari, depasea in mod semnificativ intreaga capitalizare de piata, in valoare de 14,3 miliarde de dolari, a Bear Stearns. Directorii Goldman si analistii pun o mare parte a succesului pe seama unei ierarhii in care directorii sunt incurajati sa se provoace reciproc.
Pepiniera Goldman Sachs
Henry Paulson Jr., un alt fost director, este secretarul Trezoreriei americane.
Robert Zoellick, presedintele Bancii Mondiale, a fost si el angajat al bancii
John Thain, fost copresedinte al Goldman, este noul CEO al Merrill Lynch.
Alti fosti directori ai Goldman Sachs conduc bancile centrale canadiana si italiana.
Robert Rubin, fost director in cadrul bancii si secretar al Trezoreriei in administratia Clinton, este noul presedinte al Citigroup dupa plecarea lui Charles Prince.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
