Grecia şi-a prelungit agonia aşteptării unor noi fonduri de la creditorii internaţionali, fără de care ar intra în faliment, nereuşind să ajungă la un acord total cu aceştia în privinţa unui pachet de reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe de 13,8 mld. euro la timp pentru a-l prezenta şefilor de state şi de guverne din UE. Aceştia se vor reuni la Bruxelles timp de două zile, începând de astăzi, summitul având ca subiect dominant, pe lângă Grecia, problema bailout-ului Spaniei.
Atena s-a înţeles cu cei trei creditori internaţionali BCE, CE şi FMI asupra majorităţii măsurilor conţinute de pachetul de austeritate, dar problemele rămase, precum modificarea legislaţiei pieţei muncii şi reducerea personalului de la stat, urmează a fi rezolvate săptămâna viitoare, a afirmat ministrul grec de finanţe Yannis Stournaras, citat de Financial Times. Guvernul grec nu este de acord, printre altele, cu eliminarea creşterilor automate ale salariilor.
Dacă se ajunge la un acord curând, troica va putea face un raport de progres pozitiv, ceea ce i-ar permite Greciei să primească o tranşă vitală de 31,2 miliarde de euro din actualul program de bailout până la mijlocul lunii noiembrie. Atena a avertizat că nu mai are bani pentru a trece peste noiembrie.
"Am căzut de acord asupra a aproape toate problemele. Ceea ce mai rămâne este să ajungem la un compromis privind reforma legislaţiei muncii şi funcţionarii publici, apoi să finalizăm măsurile pentru reformarea pieţelor serviciilor şi produselor pentru a reduce preţurile", a spus Stournaras.
Semne timide de stabilizare pentru economia elenă
Cancelarul german Angela Merkel şi FMI promovează ideea ca Greciei să-i fie daţi doi ani în plus pentru a duce la capăt noul program de reforme fiscale şi structurale, măsură care ar îndulci austeritatea şi ar da o şansă creşterii economice. Grecia este în al cincilea an consecutiv de recesiune. Dar în pregătirea terenului înaintea summitului UE, ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, pe lângă propunerea numirii unui superministru de finanţe al UE, care să controleze bugetele statelor membre, a vehiculat ideea ca ajutorul dat de Germania Greciei să fie condiţionat de modificarea tratatelor europene anul viitor pentru asigurarea creării unei uniuni bugetare veritabile, notează Le Figaro. Dar se pare că Grecia face într-adevăr progrese. Banca Credit Suisse notează că economia elenă dă semne timide de stabilizare, precum creşterea producţiei industriale şi a exporturilor de produse petroliere şi medicamente, iar competitivitatea se îmbunătăţeşte. "În pofida recesiunii şi turbulenţelor politice, din ultimele luni, datele bugetare şi economice sunt surprinzător de bune", se arată într-o notă a băncii elveţiene.
Spania, între ciocan şi nicovală
De cealaltă parte a continentului, Spania riscă să se încurce în plasa diplomatică întinsă de mai multe state europene, în pofida dispoziţiei Madridului de a cere ajutor internaţional. Astfel, la puţin timp după ce un oficial spaniol a spus că îngrijorările Germaniei împiedică Madridul să ceară asistenţă financiară, oficialii germani insistă că Spania nici măcar n-a indicat ca vrea ajutor, scrie The Wall Street Journal. Între timp, Italia continuă să facă presiuni asupra Madridului pentru a cere ajutor de la BCE şi ESM, mecanismul permanent de bailout al zonei euro, pentru a preveni creşterea costurilor de finanţare ale guvernului de la Roma. Berlinul se teme că eventuala cerere de ajutor va avea efectul contrar, adică acutizarea temerilor că Italia va fi următoarea ţară care va avea nevoie de bailout.
"Grexitul" ar produce o criză mondială de proporţii
Din cauza recesiunii acute şi de durată, unii analişti şi oficiali europeni dau drept soluţie viabilă pentru problemele Greciei ieşirea acestui stat din zona euro. Însă "Grexitul" ar putea produce o criză economică mondială de proporţii, apreciază analiştii grupului de cercetare Bertelsmann Foundation, notează Thomson Reuters. "Ieşirea Greciei din zona euro poartă riscul unei conflagraţii europene şi chiar internaţionale care poate declanşa o criză economică mondială", se arată într-un studiu al institutului. Grexitul ar costa Grecia 164 miliarde euro, sau 14.300 de euro pentru fiecare locuitor, până în 2020. De asemenea, ieşirea din uniunea monetară ar pune presiuni pe alte state europene puternic îndatorate, precum Portugalia, Spania şi chiar Italia, pentru ca acestea să renunţe la euro, scenariu care ar putea aduce economia mondială într-o recesiune "dramatică". "Cele mai importante 42 de economii ar suferi pierderi economice totale de 17.200 miliarde euro, în cel mai pesimist scenariu", potrivit sursei citate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
