Ponderea liber-profesioniştilor în forţa de muncă este de aproximativ 35%. Dintre companiile de servicii, peste 60% au mai puţin de 10 angajaţi.
„Multe dintre ele se vor confrunta cu un blocaj ireversibil“, a explicat pentru Bloomberg Haris Makryniotis, directorul Endeavor Greece, o organizaţie americană care sprijină antreprenoriatul din Grecia.
Companiile mari din Grecia au conturi în străinătate şi nu sunt afectate de restricţionarea limitării retragerilor de cash din bănci sau blocarea tranzacţiilor prin bănci. Afacerile mici sunt cele care trăiesc de pe o zi pe alta.
Maria Iliadou, care deţine un lanţ de restaurante în Salonic, spune că furnizorii pe care de obicei îi plătea prin serviciile electronice de banking cer acum bani cash pentru iulie. Dacă nu-şi va putea accesa contul, va trebui să închidă afacerea până la sfârşitul acestei luni.
Într-un cartier mai răsărit din Atena, Areti Georgilis are o librărie, unde a deschis şi o galerie de artă şi o cafenea. Afacerea este în pragul falimentului. Vânzările s-au prăbuşit cu 90% în 10 zile. Săptămâna trecută a trebuit să concedieze doi angajaţi.
„Până nu demult aveam o afacere prosperă. Acum furnizorii străini nu-mi mai acordă discount şi nici credit“, se plânge întreprinzătorul.
Ziarul grecesc Kathimerini scrie că tot mai multe firme din sectorul privat, din toate domeniile şi de peste tot în ţară, le spun angajaţilor să nu mai vină la lucru, le reduc programul de lucru sau îi trimit în concediu forţat citând clauze de forţă majoră.
O nouă viaţă în Bulgaria
În schimb, ţara vecină, Bulgaria, nu are de ce să se plângă, deocamdată. În Sandanski, Petrici, Coulata, Melnic, oraşe bulgăreşti aflate în apropierea graniţei cu Grecia, grecii au găsit refugiu. Primul val de companii greceşti a „lovit“ Bulgaria în anii 1990, fiind provocat de euforia expansiunii greceşti în Balcani. Acum, criza forţează mutarea. În Bulgaria, impozitul pe profit şi venit este de 10%, printre cele mai mici din Europa. În Grecia, impozitul este mai mult decât dublu. Un „întreprinzător“ bulgar al cărui apartament găzduieşte căsuţe poştale pentru câteva zeci de firme greceşti a explicat pentru Deutsche Welle că cele mai multe dintre acestea îşi mută în Bulgaria doar cash-flow-ul, adică îşi rulează banii printr-o entitate înfiinţată în Bulgaria. Întreprinzătorii greci ar putea fi atraşi de ţara vecină şi pentru că acolo pot oferi un salariu minim mai mic decât în Grecia. În plus, ei pot scuti până la 75% din cheltuielile pe taxe şi asigurări dacă îşi înregistrează maşinile în Bulgaria.
„Cei mai mulţi dintre cei care vin în Bulgaria sunt oameni disperaţi. Ei nu ştiu exact de ce vin, sau care va fi următoarea lor mişcare. Vor doar să scape de ce se întâmplă în Grecia“, spune în primăvară pentru Euronews Christos Mavridopoulos, proprietarul unui hotel din Bulgaria. Odată cu companiile se mută şi angajaţii, ceva de neconceput în urmă cu câţiva ani, când Grecia avea ambiţia de a ajunge liderul economiilor din Balcani. Tot odată cu companiile în Bulgaria vin şi cumpărătorii greci. Bulgaria are preţuri mai mici.
Bulgaria luptă pentru a-i atrage pe grecii „disperaţi“. În martie, într-o scrisoare adresată comisarului european pentru afaceri economice, ministrul bulgar al finanţelor Vladislav Goranov a atacat decizia Atenei de a introduce o taxă cu reţinere la sursă de 26% pe tranzacţiile afacerilor greceşti care provin din Cipru, Irlanda şi Bulgaria. Goranov a descris decizia ca fiind „o măsură discriminatorie şi disproporţionată“ care poate deteriora „relaţiile economice bilaterale“ dintre Bulgaria şi Grecia.
Prieteni şi duşmani pentru Tsipras
Din rândurile elitei politice greceşti care ar fi ales o strategie diferită faţă de cea a premierului grec Alexis Tsipras se ridică avertismentul că este nevoie de doar o singură mişcare greşită şi Grecia nu doar că va aluneca spre ieşirea din zona euro, dar va petrece ani de zile în purgatoriu la periferia Europei, scrie The Guardian.
Partidul de centru dreapta Noua Democraţie, care a ghidat Grecia la intrarea în UE în 1981, a anunţat ieri dimineaţă că „una din liniile roşii naţionale este apartenenţa la euro şi la Europa. Guvernul poartă responsabilitatea în negocieri, iar Tsipras trebuie să aducă, aşa cum a promis, un acord care va ţine ţara în zona euro“.
Ieri, după discursul lui Tsipras în Parlamentul European, europarlamentarul german Manfred Weber l-a atacat fără ocolişuri pe premierul grec. „Dacă premierul Greciei vine la noi, ar trebui să-şi ceară scuze pentru declaraţiile inacceptabile“, a spus el, referindu-se la comentariile prin care fostul ministru grec al finanţelor Yanis Varoufakis i-a acuzat pe creditori de terorism. Weber a ţinut să facă limpede că Tsipras şi guvernul său sunt responsabili de criza europeană. „Distrugeţi încrederea în Europa. Domnule Tsipras, extremiştii Europei vă aplaudă. V-aţi ales greşit prietenii.“
Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal din PE, a explicat că este supărat pe Tsipras pentru că „am mers ca somnambulii spre Grexit timp de cinci ani, iar acum fugim spre ieşirea din zona euro cu ochii larg deschişi“. Observatorii spun că în timp ce Verhofstadt vorbea, Tsipras părea să se simtă pentru prima dată jenat.
Belgianul i-a cerut premierului grec să pună capăt sistemului clientelar din politica grecească şi nepotismului din aparatul de stat, să reducă sectorul public şi să pună capăt privilegiilor oferite persoanelor din armată, bisericii ortodoxe, insulelor greceşti şi partidelor politice.
Nigel Farage, liderul UKIP, un partid populist de dreapta din Marea Britanie, n-a pierdut ocazia să-i dea apă la moară lui Tsipras.
„Proiectul european a început să moară. Planul a eşuat. Tot sudul Europei şi-a ales greşit moneda. A apărut un nou zid al Berlinului, numit euro. Dacă ai curaj ar trebui să-ţi duci cu capul sus poporul în afara zonei euro. Va fi greu în primele luni, dar apoi, cu o monedă nouă devalorizată şi cu prieteni din toată lumea, vă veţi reveni.“
Alexis Tsipras, premierul Greciei
Premierul grec Alexis Tsipras nu s-a aşteptat niciodată să câştige referendumul de duminică, prin care grecii au spus nu condiţiilor cerute de creditori în schimbul dezgheţării fondurilor de bailout, iar acum şeful guvernului elen este blocat în cursa către Grexit, este concluzia unei analize elaborate a editorialistului de la The Telegraph Ambrose Evans-Pritchard. Ziaristul mai avertizează că Europa se aruncă singură în aer din cauza Greciei şi nimeni nu pare că o poate opri. The Telegraph, publicaţie britanică, înclină puternic spre euroscepticism şi spre curentul anti-UE, iar Pritchard pare specializat pe articole alarmante.
„Ca într-o tragedie de Euripide, lupta lungă dintre Grecia şi puterile creditoare ale Europei ajunge la un sfârşit cataclismic pe care nimeni nu l-a avut în plan, de care nimeni nu pare să poată scăpa şi care ameninţă să spargă ordinea europeană“, scrie Pritchard. El adaugă că Tsipras nu doar că nu s-a aşteptat niciodată să câştige referendumul de duminică, dar nici n-a avut intenţia să conducă revolta naţională contra controlului străin. Premierul a cerut referendumul cu intenţia de a-l pierde. Planul a fost să lupte bine, să accepte o înfrângere onorabilă şi să cedeze altcuiva cheile puterii şi responsabilitatea de a implementa „ultimatumul“ din iunie 25 şi să suporte oprobriul public. Autorul a explicat că ultimatumul a venit ca un şoc pentru cabinetul grec şi a lăsat Syriza în confuzie. Tsipras şi echipa sa credeau că sunt pe punctul de a obţine un acord, deşi unul destul de slab. Tsipras luase deja decizia de a accepta condiţiile de austeritate, recunoscând că eforturile Syriza nu au reuşit să închege un „cartel“ al statelor sudice îndatorate şi că partidul a judecat greşit dispoziţia din zona euro. În schimb, creditorii au respins planurile grecilor şi au venit cu propriile propuneri. „Pur şi simplu nu au semnat. Deciseseră deja să ne împingă afară“, îl citează The Telegraph pe Yanis Varoufakis, fostul ministru de finanţe al Greciei.
