PIB a crescut anul trecut cu 4,1%, la jumatate fata de anul anterior, din cauza inundatiilor si a restructurarii din industrie.
Agricultura s-a prabusit din cauza inundatiilor, industria a crescut moderat din cauza restructurarilor, investitiile au reusit pe final sa depaseasca ritmul accelerat al consumului, iar economia a fost salvata de cresterile sustinute din servicii si constructii. Asa au stat lucrurile in 2005, anul in care cresterea economica a fost cea mai slaba din ultimii cinci ani. Plusul de doar 4,1% se situeaza mult sub prognoza initiala a autoritatilor, publicata in primavara anului trecut si care dadea o tinta de crestere de 6%.
In trimestrul patru, cresterea cu peste 21% a investitiilor, corelata cu o incetinire bine-venita a consumului, a dus avansul economic la 4,3%, comparativ cu trimestrul patru din 2004. In acelasi timp, Statistica a revizuit cresterea din trimestrul al treilea de la 1,8% la 2,4%.
Analistii economici considera cresterea din 2005 destul de buna in conditiile date. Economia a produs anul trecut cu 18,5 miliarde de euro mai mult, ajungand la aproape 80 mld. euro. Cresterea de 31% in euro se explica prin inflatie si prin aprecierea masiva a leului.
Dupa ce aproape tot anul trecut consumul a depasit ca ritm de crestere investitiile din economie, ultimul trimestru a schimbat situatia. Investitiile (formarea bruta de capital fix) au crescut cu peste 21% in ultimele trei luni din 2005, consemnand o majorare de 13% la nivelul intregului an. Consumul a incetinit insa pe parcursul intregului an, de la aproape 12% (an la an) in primul trimestru pana la un ritm de 6,4% in trimestrul patru, ajungand la o crestere de 8,5% in 2005 fata de 2004.
Pagubele din agricultura provocate de inundatii sunt principala cauza a ritmului slab de crestere economica de anul trecut. Productia agricola a scazut in 2005 cu aproape 14% comparativ cu 2004, adica fata de cel mai bun an agricol de dupa Revolutie.
Vergil Voineagu, presedintele INS, spune ca peste 620 de mii de hectare (aproape 7% din total) au fost afectate anul trecut de inundatii, ceea ce a diminuat considerabil productia agricola si aportul acesteia la PIB. Daca nu se ia in calcul agricultura, cresterea economica de anul trecut se ridica la 5,8%. Dupa scaderea din 2005, agricultura a ajuns la o pondere de circa 9% in economie, fata de aproape 13% in 2004.
Nici industria nu a mers la fel de bine ca in anii trecuti, valoarea adaugata bruta din acest domeniu marcand un plus de numai 2,5% in raport cu 2004.
Cresterea industriei s-a ridicat astfel la mai putin de jumatate din ritmul mediu inregistrat intre anii 2000 si 2004. Seful Statisticii pune cresterea slaba din industrie pe seama restructurarii din sectorul minier, dar si pe scaderea productiei in lohn la confectii si incaltaminte, cauzata de aprecierea leului. Industria are in prezent o pondere de aproape 25% in PIB.
Piata constructiilor a crescut la nivelul anului 2005 cu aproape 10%, in ton cu evolutiile din ultimii cinci ani.
Cresterea din constructii a fost asigurata in primul rand de constructiile de spatii industriale, care s-au majorat cu aproape 18%. Constructiile de locuinte au avut un ritm ceva mai scazut, de numai 8% comparativ cu 2004, in timp ce constructiile de cladiri de birouri au marcat o scadere de aproape 4%, explicabila prin proiectele mai mari realizate pe acest segment in 2004.
Datele prezentate de INS arata ca piata constructiilor a ajuns la o pondere de 6,5% in economie, fata de 6% in 2004. In acelasi timp, serviciile au asigurat in 2005 o buna parte din cresterea economica, ajungand pana la o pondere de 49% in PIB.
Una buna, una rea
"Incetinirea consumului, progresiva in ultimele trimestre din 2005, reprezinta o veste buna, pentru ca ajuta la tinerea preturilor sub control, desi se reflecta negativ in dinamica PIB. Pana la urma, acesta este compromisul de urmat si pe care il vizeaza si politica BNR: tolerarea unei rate mai mici de crestere economica pentru a avea un nivel moderat al preturilor. Oricum, premisa cresterii in anii urmatori este asigurata de ritmurile inalte de crestere a investitiilor."
Mihail Ion - Raiffeisen Asset Managament
Potential este
"Ceea ce surprinde este incetinirea vizibila a consumului chiar in ultimul trimestru, cand este un sezon tipic de crestere, in timp ce investitiile au accelerat. In 2006, industria poate deveni o sursa majora de crestere daca isi imbunatateste performanta, in timp ce in agricultura mai rau decat in 2005 e greu de crezut ca se poate, ceea ce inseamna ca exista un potential de crestere mai robusta anul acesta, de circa 4,7% conform estimarilor noastre."
Radu Craciun - ABN Amro
Consumul e motorul
"Tot consumul va fi motorul cresterii economice si in 2006, fiind necesar sa apara si o revigoare a exporturilor. La valoarea nominala publicata a PIB pentru 2005 (79,3 mld. euro), ponderile deficitului comercial si al contului curent ajung la 10,3% si, respectiv, 8,7%. In concluzie, se poate spune ca atat rata de crestere economica, cat si comportamentul exporturilor (ca expresie a productiei de export) arata ca potentialul de crestere sanatoasa al economiei romanesti este mai mare."
Florian Libocor, analist financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
