Magazinele de tip alimentară şi chioşc, care duc cu gândul la vremurile de dinainte de 1990, sunt în continuare cele care domină ca număr comerţul românesc. Cu un total de circa 74.000 de magazine la finalul anului trecut, retailul tradiţional a început să piardă jucători încă din perioada de boom, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Nielsen.
Astfel, într-o perioadă în care atât economia, cât şi consumul creşteau, acesta din urmă chiar cu peste 10 procente, o serie de chioşcuri şi alimentare începeau să îşi închidă porţile.Motivele care stau în spatele închiderii de magazine de tip chioşc sau alimentară sunt în principal reducerea consumului şi expansiunea retailului modern.
"De când s-au deschis în zonă două magazine Mega Image vânzările au început să scadă. Criza a avut şi ea rolul ei", spune vânzătoarea unui chioşc de pe Ştefan cel Mare care tocmai a servit un client care a cumpărat o brichetă.
Mai mulţi vânzători însă refuză să comenteze. "Prefer să mă abţin."
Au ajuns la jumătate din comerţ
În aceeaşi perioadă, respectiv 2006-2007, retailul modern începea să îşi ia avânt, tot mai multe hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount fiind inaugurate în România.Comerţul modern - ce include magazinele de tip cash & carry, hipermarketurile, supermarketurile şi magazinele de tip discount - are o istorie scurtă de doar 15 ani pe piaţa locală.
Pionierul a fost Metro Cash & Carry, care în 1996 a deschis primul magazin în România. Lui i-au urmat apoi Billa (1999) şi Carrefour (2001).
Dacă retailul tradiţional a intrat pe un trend descendent, cel modern a început să câştige tot mai mult teren. În acest context numărul de magazine de tip hiper, super market sau discount s-a dublat în ultimii ani.
Cu investiţii de sute de milioane de euro, jucători precum Carrefour, Penny Market sau Mega Image, au reuşit să câştige jumătate din piaţă, ajungând la afaceri totale de circa 8 miliarde de euro, jumătate din comerţul local.
Potrivit ultimelor date disponibile, afacerile tuturor celor peste 70.000 de magazine din retailul tradiţional se ridică tot la 8 mld. euro.În ultimii trei ani piaţa a pierdut circa 5 mld. euro, în condiţiile în care consumul a scăzut cumulat cu aproape 20% în această perioadă.
Criza financiară s-a reflectat puternic în consum, care a început să scadă încă din 2009 după o perioadă de creşteri de peste 10%.Creşterile de taxe, reducerile salariale şi eliminarea primelor, precum şi restructurările de personal au făcut ca românii să meargă mai rar la cumpărături sau să cumpere produse mai ieftine.
Continuă să investească
În pofida acestei evoluţii negative a consumului, jucătorii din retailul modern au continuat să investească, susţinuţi de forţa financiară a companiilor mamă. Mulţi dintre aceştia au pariat pe revenirea consumului în anii care vor urma.Mai mult, inaugurările de noi unităţi i-au ajutat pe retaileri să îşi menţină afacerile la un nivel similar, în condiţiile în care vânzările per unitate au scăzut.
La finalul anului trecut existau în România aproape 900 de supermarketuri, hipermarketuri şi magazine de tip discount, faţă de 429 în 2006.
Hipermarketurile, un segment de piaţă de circa 3,5 mld. euro cu cinci jucători (Carrefour, Kaufland, Cora, Real şi Auchan), şi-au triplat numărul de magazine în perioada 2006-2010.
Carrefour, liderul de pe segmentul hipermarketurilor a deschis în aceeaşi perioadă 16 magazine pe acest format. Mai mult, compania a intrat la finalul lui 2007 şi pe segmentul supermarketurilor, unde a ajuns la 40 de magazine în prezent.
Criza financiară nu a lăsat neatins însă retailul modern. Loviţi de un consum în scădere şi de un blocaj al finanţărilor, retailerii români au intrat rând pe rând în insolvenţă, printre cele mai mari intrări în incapacitate de plată numărându-se Spar (fraţii Ioan şi Floare Cuc), Trident (Constantin şi Alina Mateescu) sau Pic (fraţii Ilie şi Cornel Penescu).
Aşa au apărut mişcări pe piaţa de retail în urma cărora jucătorii cu capital străin (Mega Image sau Billa) au preluat câteva magazine ale unor reţele dezvoltate de antreprenori români (Prodas, Primăvara sau foste spaţii ale Spar), care nu au mai putut finanţa extinderea reţelelor.
Farmaciile se extind
Dacă retailul cu dominanţă alimentară a avut o evoluţie cu două feţe - comerţul modern evoluând în sens ascendent şi cel tradiţional pierzând teren - farmaciile, pet-shopurile şi magazinele de produse cosmetice au continuat să se extindă.
Astfel, din 2006 până la finalul anului trecut s-au deschis aproape 2.800 de noi astfel de unităţi. Spre exemplu, lanţul de farmacii Dona, are în prezent peste 200 de unităţi, de două ori mai mult decât în 2008.
Filip Schwartz, proprietarul şi directorul executiv al Otter Distribution, explica la începutul acestui an motivul care stă în spatele evoluţiei numărului de farmacii.El spunea că în perioada 2007-2008, când retailul stradal era mai puternic, chiriile ajunseseră la un nivel aberant de mare, iar spaţiile comerciale ajunseseră să fie ocupate de bănci, farmacii şi cazinouri.
Apoi, retailul de masă s-a mutat la mall, unde există parcări, zona de entertainment şi restaurante, iar farmaciile au rămas să ocupe în continuare zona stradală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
