În luna aprilie a acestui an, România a ajuns la o producţie de energie lipsită de emisii de CO2 de circa 80% din total, procente care o propulsează în clubul select al celor mai verzi state din punctul de vedere al producţiei de energie, cum este cazul statelor nordice, al Franţei nucleare sau al Canadei.
Ascensiunea verzilor s-a produs odată cu retragerea cărbunelui din funcţiune, dar şi pe fondul scăderii consumului de energie, ocazie cu care România a redevenit exportator după ani de import energetic, o victorie fără glorie, desigur. Dar ce este cu adevărat interesant este analiza acestui fenomen, aflat acum în pragul unui nou boom. La jumătatea acestui an, datele Transelectrica arată că în centralele pe cărbuni mai erau doar 1.896 MW de capacitate, un nivel mult redus faţă de cei 5.439 MW cu care România defila în anii 2010, acolo unde se opresc datele de pe site-ul Transelectrica privind unităţile dispecerizabile de producţie a energiei. Înainte de 2010 însă, cărbunii aveau o pondere de 40% în producţia de energie, fiind în vârful lanţului trofic.
