Trimestrul al treilea a început cu stângul, iar tendinţa de deteriorare a indicatorilor macro a continuat în luna august, după cum indică cifrele privind industria, vânzările de retail, exporturile şi construcţiile.
Şi dinspre economia reală semnalele sunt pesimiste, în primele opt luni din acest an înregistrându-se cel mai scăzut nivel al înmatriculărilor de companii noi din perioada 2008-2014. Iar insolvenţele rămân la un nivel ridicat, deşi au început să scadă. Aceste veşti negative indică faptul că redresarea economiei este în continuare fragilă, după ce prima jumătate a anului a marcat revenirea surprinzătoare în „recesiune tehnică“ şi susţine scenariul încetinirii creşterii economiei pe întregul an spre 2%, după avântul de 3,5% înregistrat în anul 2013.
Majoritatea bancherilor locali au anticipat pentru a doua jumătate a anului o frânare a economiei din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut. În consecinţă, ei au diminuat estimările privind creşterea PIB în anul 2014 de la 3% spre 2%, sau chiar sub acest nivel, prognozele analiştilor locali fiind mai pesimiste decât cele ale FMI, Băncii Mondiale sau BERD, chiar şi după recentele revizuiri.
Industria, principalul motor de creştere pentru economie, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, a stagnat în august faţă de aceeaşi lună din 2013, pe serie brută, iar comparativ cu luna precedentă a fost în declin.
Veştile proaste de la producţia industrială, care reflectă înrăutăţirea cererii externe, completează tabloul evoluţiilor negative venite de la alţi indicatori macro. Exporturile, care au susţinut România în anii de criză, au încetinit, ritmul de creştere anual, ajungând în august la doar 0,9%, cel mai mic avans din ultimul an. După ce în iulie exporturile au ajuns la un maxim istoric de 4,8 mld. euro, în august au atins cel mai mic nivel din acest an, de 3,8 mld. euro.
Evoluţia exporturilor este corelată cu încetinirea economiilor principalilor parteneri comerciali ai României. În Germania, cea mai mare economie europeană şi piaţa către care se îndreaptă cele mai multe exporturi româneşti, producţia industrială şi volumul comenzilor pentru fabricile germane au înregistrat cele mai mari scăderi din ultimii cinci ani.
Germania se confruntă şi cu scăderea exporturilor pe fondul tensiunilor geopolitice dintre Rusia şi Ucraina şi al încetinirii economiei Chinei.
Exporturile Germaniei au înregistrat cel mai mare declin lunar din ianuarie 2009 până în prezent, de 5,8%.
În aceste condiţii, economiştii iau în considerare posibilitatea intrării Germaniei în recesiune.
Şi consumul a dat semne de oboseală în România după ce în luna august cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu doar 3,7% comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, un avans de două ori mai mic decât în iulie şi de aproape trei ori mai mic comparativ cu iunie. Cifra de afaceri în consumul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a început să crească în septembrie anul trecut şi până acum a rămas în teritoriul pozitiv. Însă, în ultimele luni ritmul de creştere a încetinit vizibil.
Semne proaste au venit şi de la construcţii, care au continuat să se prăbuşească. Declinul lucrărilor de construcţii a ajuns în luna august la -15,6% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, pe serie brută. Lucrările de construcţii inginereşti, adică de infrastructură, au scăzut puternic anul acesta, primele opt luni ale lui 2014 aducând un declin de peste 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea construcţiilor pentru infrastructură vine ca o consecinţă a tăierii la sânge a cheltuielilor cu investiţiile de la buget, acestea scăzând cu circa 18% în perioada ianuarie-august, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
Şi investiţiile străine au rămas în teritoriul negativ. Investiţiile străine directe au ajuns după primele şapte luni la 1,3 mld. euro, cu aproape 14% sub nivelul din aceeaşi perioadă din 2013.
Încrederea analiştilor în economie a continuat să se prăbuşească în condiţiile intrării în recesiune tehnică şi a tensiunilor politice interne, atât percepţia cu privire la starea actuală a economiei, cât şi aşteptările pentru viitor deteriorându-se semnificativ în august, conform unui indicator calculat de CFA România. Indicatorul de încredere al CFA a atins în august minimul anului, de 47,2 puncte.
Şi Banca Naţională a avertizat în cel mai recent raport de stabilitate financiară că redresarea economică este fragilă, iar reducerea investiţiilor nu este de bun augur.
România a revenit surprinzător în recesiune tehnică după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracţie. În trimestrul al doilea PIB a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,9% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul a fost de 0,1% faţă de T4/2013, conform datelor revizuite anunţate ieri de Institutul de Statistică.
Economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru. Pe ansamblul primului semestru creşterea economică a fost de 2,4%.
