România se află pe primul loc între ţările Uniunii Europene raportat la numărul cetăţenilor săi care trăiesc peste graniţe, într-un alt stat membru al UE, arată un infografic prezentat de Parlamentul European. Erau 3,1 milioane de români în UE în anul 2024, respectiv 16% din populaţia ţării.
Ca o reprezentare a impactului, ne putem imagina oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa şi Timişoara complet goale. Se vor întoarce? Sociologul Dumitru Sandu precizează că românii plecaţi aşteaptă să vadă dacă şi condiţiile de trai ţin pasul cu dezvoltarea.
„Este foarte probabil că numărul de români care revin în ţară este în creştere, dar pe principiul «aşteaptă şi vezi». În condiţiile în care nu se fac paşi semnificativi în reducerea corupţiei, în continuare, în pofida caselor goale construite cu bani din migraţie în România, cu planuri de revenire, cuvântul de ordine în diaspora este „să aşteptăm să vedem“. Dacă vreau să reduc numărul de români plecaţi pe termen lung în străinătate, n-am decât să îmbunătăţesc condiţiile de salarizare, de viaţă, sanitare din România. Sunt foarte multe lucruri de făcut aici, în materie de şcoală, de sistem sanitar, de organizare instituţională“, a spus Dumitru Sandu.
În Est nu e ca în Vest
În oglindă cu România, cea mai mică rată de migraţie raportat la populaţia ţării este în Germania şi Franţa. Sub 1% dintre francezi şi germani îşi părăsesc ţara pentru alta din UE.
Analizând cifrele din clasamentul Parlamentului European, în partea de sus cu migraţie mare sunt ţările din centrul şi sud-estul Europei - România, Croaţia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Polonia, iar cu procentele cele mai reduse sunt statele din vestul Europei, Spania, Austria, Italia, Franţa, Germania.
„În continuare, după criza economică din 2009-2013, după pandemie, România se află în fruntea listei cu cel mai mare număr absolut şi cu cea mai mare pondere de cetăţeni români aflaţi în străinătate. Dacă ai aproape 16% din populaţia cu domiciliu în România, nu ai voie să nu o iei în seamă. Avem diaspora cea mai importantă între ţările Uniunii Europene”, a completat sociologul Dumitru Sandu.
