Tot acolo au loc spectacolele cu piesa Savianei Stanescu White Embers - Cenusa alba. Bine proiectata in realitatea contemporana, White Embers este una dintre primele piese scrise de Saviana Stanescu direct in limba engleza, dupa stabilirea autoarei la New York. Piesa pleaca de la reintalnirea dintre doua surori din lumea araba despartite dupa adoptarea celei mai mici dintre ele de catre un cuplu american. Povestea se desfasoara cand in prezent (sora cea mare si-a cautat si gasit sora mai mica si a decis sa o pedepseasca fiindca a devenit o adevarata femeie americana), cand in trecut (pentru a pune in lumina momentul despartirii). Actiunea are tensiunea unui thriller si incepe cu o scena "de film" desfasurata pe acoperisul casei surorii celei mici, unde atacatoarea a dus-o pe aceasta cu forta, pentru a o pedepsi si a-i aminti astfel trecutul.
Spectacolul de la Dramalebbet, semnat de Dag Thelander, se incadreaza in liniile unui minimalism cautat, spatiul de joc restrans, de tip studio, fiind impartit in doua de scena alungita, pe care trecerile de la prezent la trecut se fac simplu, direct. Precizia actorilor si miscarile lor de la o varsta la alta (in cazul surorilor) asigura credibilitatea acestei repetate sarituri in timp, iar "cazul" se reconstituie treptat, la fel ca si psihologiile personajelor. Cu o scriitura flexibila, un decupaj curajos al scenelor si o buna echilibrare a raporturilor de forte (sora mai mare are taria de caracter modelata prin suferinta, spre deosebire de cea "americanizata", iar in al doilea cuplu sotia il tine pe barbat sub papuc chiar si in cele mai sensibile si importante momente din viata), piesa e oricand o buna alegere de repertoriu si un subiect potrivit pentru dezbaterile de actualitate. Calitati la fel de valabile si la Bucuresti, si la Stockholm. Aviz amatorilor!
Varianta integrala a articolului pe site, la www.zf.ro/ziarul-de-duminica
