Economia verde

Cât de atractive sunt terminalele de tip park & ride din Bucureşti, menite să reducă aglomeraţia şi poluarea din trafic? „Până în 2022, gradul de ocupare la parcarea de la Străuleşti era de 5%. Acum ajunge la 33%“

10.04.2024, 00:07 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Scopul parcărilor de tip park & ride (în traducere, „parchează şi mergi“) este limitarea numărului de maşini din oraş, atât pentru reducerea aglomeraţiei, cât şi pentru atenuarea poluării, într-o capitală în care traficul este responsabil de 58% din noxe. Concret, locuitorii din satele şi comunele adiacente Bucureştiului au astfel posibilitatea de a-şi lăsa maşinile la unul din punctele de intrare în oraş şi de a călători mai departe cu transportul în comun până la destinaţia lor finală. În realitate, investiţiile de peste 120 mil. euro în cele trei mari parcări publice park & ride sunt aproape nefolosite, pentru că oamenii preferă maşinile personale.

Marţi, la prânz. O zi obişnuită de lucru, în care oamenii merg, de regulă, la serviciu. Terminalul park & ride de la Străuleşti, aflat la doar doi paşi de staţia de metrou, este mai degrabă gol decât plin. Numai 180 din cele 660 de locuri – aşadar, mai puţin de o treime – sunt ocupate de maşinile celor care vin din zonele limitrofe Capitalei şi care aleg să ajungă la destinaţiile finale cu metroul. Şi oricum, e o zi bună.

„Doar unul din etaje e deschis, celelalte nu. Acelea se deschid doar când se umple primul, dar nu se întâmplă cam niciodată“, spune unul dintre angajaţii responsabili cu paza parcării.

Terminalul multimodal Străuleşti, aşa cum este semnalizat în staţia de metrou cu acelaşi nume, cu care comunică direct, este administrat de Metrorex şi a fost construit de Somet Construct, firmă specializată în derularea de lucrări la reţeaua bucu­reşteană de transport subteran, provenită din CCIB Grup Metrou.

„Eu am lăsat odată maşina pentru vreo patru ore în parcarea de la Străuleşti şi am plătit 2 lei. Preţul e modic. Totuşi, nu obişnuiesc să fac asta prea des, de regulă merg cu maşina până la destinaţie“, spune Andreea, o locuitoare din zonă.

Imaginile disponibile pe Google Maps arată că parcarea Pantelimon este folosită mai degrabă ca depozit de deşeuri.


Scopul acestei parcări de tip park & ride (în traducere, „parchează şi mergi“), la fel ca scopul altor două facilităţi similare, poziţionate în Berceni şi în Pantelimon, a fost limitarea numărului de maşini din oraş, atât pentru reducerea aglomeraţiei, cât şi pentru atenuarea poluării, într-o capitală în care traficul este responsabil de 58% din noxe. Concret, locuitorii din satele şi comunele adiacente Bucureştiului au astfel posibilitatea de a-şi lăsa maşinile la unul din punctele de intrare în oraş şi de a călători mai departe cu transportul în comun până la destinaţia lor finală. Cum însă un astfel de traseu nu se află sub apanajul obligativităţii, cei mai mulţi oameni preferă confortul propriei maşini, deşi astfel îngreunează traficul pe care tot ei sunt nevoiţi să-l înfrunte.

„Până în anul 2022, gradul de ocupare al parcării (de la Străuleşti – n. red.) era de aproximativ 5%. Însă, în urma implementării mai multor măsuri, precum facilitarea plăţilor cu cardul bancar şi intensificarea promovării parcării prin intermediul canalelor oficiale de social media, am înregistrat o creştere semni­ficativă a gradului de ocupare. Actualmente, în intervalul orar 07:00-19:00 gradul de ocupare al parcării a ajuns, în medie, la circa 33%-34%, iar în intervalul orar 19:00-07:00 acesta este între 8% şi 10%“, a transmis, într-un răspuns la solicitarea ZF, Mariana Miclăuş, director general la Metrorex, compania de stat care administrează terminalul multimodal Străuleşti. Ea adaugă şi că Metrorex se află în proces de introducere a abonamentelor lunare pentru parcare, o măsură care speră să atragă un număr şi mai mare de utilizatori. Investiţia în parcarea tip park & ride de la Străuleşti a fost de 74,3 milioane de lei. Tariful aplicat celor care aleg să parcheze acolo este de 0,50 lei pe oră.

„Feedbackul călătorilor este repre­zentat de potenţialul de interes crescut al acestora privind utilizarea parcării“, adaugă Mariana Miclăuş. Iar Metrorex intenţionează să mai construiască o parcare similară, în cadrul investiţiei Magistrala 6 „Legătura reţelei de metrou a municipiului Bucureşti cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni“, adică linia care ar urma să facă legătura între staţia de metrou 1 Mai şi aeroportul Otopeni. Proiectul în valoare de 1,3 miliarde de lei a fost atribuit unei asocieri de constructori, dar lucrările se află abia la început.

O altă parcare gândită după modelul park & ride se află pe şoseaua Pantelimon şi numără 498 de locuri, fiind dezvoltată cu o investiţie de 53,6 milioane de lei. Admi­nistratorul ei este Primăria Municipiului Bucureşti (PMB).

Numai 180 din cele 660 de locuri ale parcării Străuleşti erau ocupate de maşini într-o zi de marţi la prânz.


„Parcarea este cu acces gratuit. Proiectul a fost finalizat şi recepţionat, în prezent fiind în curs demersurile pentru înscrierea obiectivului de investiţii în cartea funciară, necesară predării acestuia administratorului de drept, în vederea întreţinerii şi exploatării“, au spus reprezentanţii Direcţiei Generale Investiţii din cadrul PMB, fără a preciza însă care este gradul de ocupare înregistrat şi feedbackul din partea cetăţenilor.

Imaginile disponibile pe Google Maps arată însă că parcarea este folosită mai degrabă ca depozit de deşeuri, fiind plină de gunoaie, şi nu de maşini. Totuşi, Primăria Capitalei vorbeşte despre alte investiţii similare pe care le are în plan, una dintre ele fiind pe bulevardul Ghencea.

„De asemenea, menţionăm că se află în curs de revizuire Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, document stra­tegic care prevede inclusiv funcţiona­litatea unor zone ca parcări şi regimul de înălţime al acestora. Documentul se află în etapa de elaborare a studiilor de fundamentare.“

O a treia construcţie park & ride se află pe şoseaua Berceni, în zona de sud a oraşului, vizându-i cu precădere pe locuitorii marilor dezvoltări rezidenţiale din Popeşti-Leordeni, dar şi pe cei din Berceni. Aceasta este administrată de Primăria Sectorului 4, care nu a răspuns întrebărilor ZF referitoare la gradul de utilizare al facilităţilor de parcare. Parcarea se află chiar lângă staţia de metrou Tudor Arghezi, inaugurată în noiembrie 2023.

„Staţiei i se adaugă parcarea de tip park & ride construită tot pe şoseaua Berceni. Aceasta are o capacitate de 350 de locuri, atât pentru autoturisme, motociclete, cât şi pentru persoane cu dizabilităţi. Construită pe structură metalică, parcarea este dotată cu panouri fotovoltaice, care să asigure energia electrică necesară iluminatului propriu, precum şi funcţionării instalaţiilor de automatizare.

Aici, şoferii care vin în Capitală dinspre localităţile învecinate îşi pot lăsa autoturismele într-un loc sigur, corespunzător amenajat pentru ca, ulterior, să-şi continue călătoria spre centrul oraşului cu metroul“, se arată pe site-ul primăriei.

Potrivit datelor de la momentul inaugurării, tariful este de 3 lei pentru a parca maşina în intervalul orar 5-23, indiferent de durată. Peste noapte însă, adică între orele 23 şi 5, taxa este de 3 lei pe oră.

Parcările de tip park & ride reprezintă o componentă crucială a strategiilor şi a politicilor de mobilitate urbană durabilă în special în oraşele mari, ca Bucureştiul. Astfel, traficul ar trebui să fie descongestionat, iar impactul emisiilor poluante asupra mediului să fie redus.

„Parcările de tip park & ride din Bucureşti se află încă la un stadiu foarte incipient, iar gradul lor de utilizare este sub-optimal. Această situaţie este cauzată în mare măsură de lipsa de conştientizare a beneficiilor pe care le oferă aceste parcări, precum şi de lipsa infrastructurii incomplete care să susţină aceste facilităţi. Pentru a stimula utilizarea parcărilor de tip park & ride şi pentru a optimiza eficienţa lor, este crucial să se implementeze strategii adecvate de dezvoltare urbană durabilă“, spune Samuel Stancu, urbanist la UrbanizeHub.

El adaugă şi că poziţionarea acestor parcări trebuie să se bazeze pe o analiză a tiparelor de deplasare ale locuitorilor, pentru a fi amplasate în locuri oportune. Îmbunătăţirea accesibilităţii şi a conectivităţii cu reţeaua de transport public, precum şi asigurarea unor servicii auxiliare de calitate, cum ar fi iluminatul adecvat, supravegherea video şi serviciile de securitate, sunt alte elemente esenţiale în crearea unui mediu prielnic utilizării şi promovării parcărilor de tip park & ride, adaugă Samuel Stancu.

„Pentru a spori atractivitatea parcărilor de tip park & ride pentru locuitorii din jurul Capitalei, una dintre cele mai importante măsuri este extinderea reţelei de transport în comun către aceste parcări, astfel încât să se asigure conexiuni rapide şi eficiente între parcări şi principalele destinaţii din oraş. Prin integrarea acestor facilităţi în reţeaua de transport public (tramvai Ă autobuz Ă metrou Ă bicicletă), se poate oferi utilizatorilor posibilitatea de a se deplasa cu uşurinţă şi comod între diferitele puncte de interes din oraş, contribuind astfel la reducerea traficului rutier şi a poluării.“

În plus, se poate lua în considerare şi extinderea reţelei de parcări de tip park & ride către zonele periferice ale oraşului, pentru a acoperi o gamă mai largă de destinaţii şi pentru a facilita accesul călătorilor din toate cartierele oraşului.

Şi amenajarea unor spaţii verzi sau facilităţi de agrement în apropierea parcărilor poate contribui la crearea unei atmosfere mai atrăgătoare pentru utilizatori. Prin integrarea elementelor de natură şi recreere în proximitatea parcărilor, cum ar fi scuarurile sau miniparcurile, se poate oferi o experienţă mai plăcută utilizatorilor şi se poate încuraja utilizarea acestor facilităţi ca destinaţii de recreere şi socializare pentru comunitatea locală, adaugă urbanistul.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank