Eveniment

Constantin Savu, Uzinsider, membru al PIAROM, la lansarea studiului „Capitalul privat românesc“, ediţia a II-a: „Înalţi oficiali ai statului român sunt uimiţi că mai există firme româneşti producătoare de maşini şi echipamente industriale“

Autor: Sorin Pâslaru

17.02.2017, 00:07 1919

Studiul, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIA­ROM, arată că deşi raportează o cifră de afaceri relativ egală în 2015, com­paniile cu capital privat românesc sunt de trei ori mai profitabile decât cele străine.

Companiile româneşti domină sectoare precum construcţiile, agricultura, industria alimentară, transportul, iar firmele străine domină majoritatea ramurilor industriale, telecomul şi rafinarea petrolului.

„PIAROM discută cu cifrele pe masă. Sunt multe discuţii în ceea ce priveşte importanţa capitalului privat românesc în economie, dar nimeni nu a făcut până acum analize. Proiectul acesta arată pentru prima dată realitatea. Până acum am avut numai cifre privind investiţiile străine“, a spus Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM.

Oamenii de afaceri prezenţi la lansarea studiului au ridicat problema inexistenţei unei legislaţii a holdingului, a accesului la ajutor de stat, a lipsei de colaborare cu instituţiile de învăţământ pentru calificarea forţei de muncă, precum şi a dificultăţii de a comunica cu autorităţile.

„Se feresc pur şi simplu de noi şi sunt uimiţi că mai există firme industriale cu capital privat românesc, după cum am constatat din convorbirea cu un înalt oficial care, culmea, avea chiar studii de inginerie în construcţii de maşini“, a spus Constantin Savu, preşedinte şi director general al Uzinsider, un holding care produce maşini şi echipamente industriale.

Peste 90% din producţia grupului, care are peste 2.300 de angajaţi, merge la export, pentru companii precum Boeing, General Electric sau alte mari companii industriale din lume. Din grup fac parte Comelf Bistriţa, care pro­duce utilaje pentru industria metalurgică, echi­pamente pentru centrale electrice, echipamente pentru protecţia mediului şi utilaje terasiere, Promex Brăila, care produce echipamente pentru industria materialelor de construcţii, excavatoare şi maşini pentru pre­lucrarea plasticului, 24 Ianuarie Ploieşti, care face echipamente pentru industria meta­lur­gică, industria chimică şi industria petrochimică şi alte companii de proiectare,  ex­port şi im­port de echipa­mente industriale.

„Noi preluăm în general comenzi unicat, de echipamente şi utilaje complexe. Am rămas printre puţinii exportatori cu capital privat românesc. Problema este că România, cu 20 milioane de locuitori, are doar 57 mld. euro exporturi, pe când Slovenia are 55 mld. euro cu 2 milioane de locuitori, iar Cehia 140 miliarde de euro“, a spus Savu, într-una din rarele sale apariţii publice.

El spune că România trebuie să mobilizeze capital local pentru dezvoltare. „Dacă ne aşteptăm să ne ridice străinii, eroare. Românii trebuie să-şi construiască ţara şi nu alţii“.

Preşedintele Uzinsider consideră că este necesară o lege a holdingului pentru firmele româneşti, să fie sprijinite firmele industriale să şcolarizeze forţa de muncă tânără şi că este necesară o strategie dezvoltare economică asumată de toate partidele de la care să nu mai fie abateri.

„Avem tone de strategii în sertare, am putea să le exportăm. Este nevoie de o linie de dezvoltare clară, o strategie unitară ca să ştim încotro mergem şi ce măsuri luăm“, a mai spus Savu.

Mircea Tudor, director general al MB Telecom, inventator multiplu premiat la Geneva pentru aparate de mari dimensiuni cu care pot fi scanate containere şi avioane, spune că este mai sprijinit de statul elveţian, unde are o capacitate de producţie, decât de cel român. 

„Am vândut 15 instalaţii de scanare pentru vămile româneşti în 2012, astăzi stau nefolosite. Numai când mai vine câte un control dau zor să arate cum protejează România de contrabandă la vămile din est. Când au fost folosite, doar 3 luni, contrabanda de ţigări a scăzut cu 7%, iar la o scădere de doar 1% a contrabandei veniturile suplimentare la buget sunt de 7 milioane de euro. Investiţia în astfel de tehnologii sunt extrem de eficiente în orice stat. Numai la noi aceste echipamente au ajuns abandonate, nu mai vorbim de upgrade-urile necesare“, a spus Mircea Tudor.

El afirmă că a avut posibilitatea să livreze 24 de scannere în Irak, iar când ministrul transporturilor din Irak a venit în vizită în România, a cerut şi o întrevedere cu omologul său român să discute despre aceste scanere, dar a fost refuzat.

„Parcă am avea lepră. Nu poţi să ajungi la autorităţi. Toţi se tem că pot fi acuzaţi, că pot fi anchetaţi, în condiţiile în care în aceste industrii de vârf comenzile se fac prima dată de statul unde sunt produse, pentru a putea să exporţi în străinătate. Capitalul privat românesc este sufocat de atacuri şi de lipsa de comenzi publice. Noi am reuşit să ieşim pe pieţele internaţionale numai după că ne-am creat o companie în Elveţia şi după ce am convins guvernul elveţian să ne promoveze“, a explicat Mircea Tudor.

Iuliean Hornet, inventator şi director general al ecoHornet, furnizor de echipamente  de energie termică pe bază de peleţi, spune că una din principalele dificultăţi ale companiilor româneti este lipsa personalului calificat.

„De un an nu găsesc un lăcătuş. Nu mai există nicio brumă de specialişti. Este necesară o politică de achiziţii publice prin care să se încurajeze producţia firmelor industriale locale. De fapt, cea mai mare parte a legislaţiei, cum este a celei de mediu, se face în folosul importatorilor. Colcăie ministerele şi parlamentul de lobişti trimişi de parlamentarii noştri de la Bruxelles. Ro­mânia pro­duce 60 mili­oa­ne de tone de deşeuri pe an, care se pot trans­forma în energie electrică şi termică, dar legislaţia nu încurajează deloc producţia de energie din deşeuri“, a spus Hornet.

Adrian Bîzgan, inventator şi director general al unui start-up în servicii medicale, Gnosis Evomed, care a creat cu fonduri europene de circa un milion de euro o platformă de telemedicină care aduce mare parte din facilităţile unui spital la adresa pacientului, spune că incertitudinea legislativă pune piedici serioase dezvoltării companiilor cu capital autohton.

„Există conflicte între Codul fiscal şi legea cercetării în ceea ce priveşte definirea legăturilor juridice între companii. Noi, o firmă mică, dacă livrăm servicii unui mare operator medical, putem fi consideraţi legaţi de această companie şi să avem probleme la eventualele controale care vor veni să verifice finanţările din fondurile UE. Să nu se întâmple ca în 2014, când deşi IMM-urile care au aplicat la finanţări au respectat legea din acel moment, ulterior au venit controale ale autorităţilor care au decis că acele IMM-uri nu erau in­de­pen­dente şi au solicitat fondurile euro­pene înapoi“, a avertizat Bîzgan.

 
 
 

Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM:  „Proiectul acesta arată pentru prima dată realitatea“

 
 

 
 

Constantin Savu, preşedinte şi director general al Uzinsider: „Am rămas printre puţinii exportatori cu capital privat românesc“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO