BCR, principala bancă din sistem după active, a coborât previziunea de creştere economică de la 4,1% la 3,8%, imediat după ce INS a publicat datele detaliate despre creşterea economică.
Nu este o prognoză prea pesimistă?
„La cum arată datele din trimestrul al doilea, este o prognoză chiar optimistă!“, susţine Horia Braun, economistul-şef al BCR.
Raiffeisen se pregăteşte să coboare previziunile de creştere economică de la 4,2% în prezent la sub 4%. „Probabil că vom duce, cumva, prognoza de creştere undeva între 3,5 şi 4%, cel mai probabil spre 3,5%. Este clar acum că nu putem avea o creştere de peste 4% în acest an“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
INS anunţă SFÂRŞITUL petrecerii în România: Cea mai proastă veste primită de guvern
UniCredit Bank îşi menţine prognoza de creştere economică de 3,9%, dar subliniază, într-un raport, că există „riscuri negative“. Banca Transilvania are, în continuare, o previziune de creştere economică de 4,3%, dar aceasta este de dinaintea apariţiei detaliilor despre PIB. În aceeaşi vreme, ING Bank mizează pe o creştere de 3,8%.
Ce s-a întâmplat de fapt? Economia a crescut în semestrul I cu 4%, an/an. În trimestrul al doilea, faţă de trimestrul I, PIB-ul a avansat cu 1,4%. Dar avem de-a face, spun economiştii, cu un „efect de bază“. În plus, industria nu merge bine, iar investiţile sunt dezamăgitoare. „Stagnarea din T1 2018 faţă de T4 2017 a fost atipică. Prin urmare avem de-a face cu un efect de bază în creşterea de 1,4% din trimestrul al doilea. În plus, strucutura creşterii pune probleme. Investiţiile sunt dezamăgitoare. Industria dă semne de slăbiciune. În plus, şi în Europa, în Germania, industria încetineşte, după cum ne arată datele din iulie. Sunt probleme în relaţiile transatlantice. Dacă SUA impun sancţiuni Germaniei, Germania va exporta mai puţine maşini, prin urmare va avea nevoie de mai puţine componente auto şi ştim că o parte din acestea sunt fabricate în România“, comentează Horia Braun.
Săptămâna trecută Alejandro Hajdenberg, reprezentant al FMI pentru România, a anunţat că Fondul se pregăteşte să reducă estimarea de creştere economică pentru România la 4 - 4,5% în condiţiile în care avansul iniţial era de 5,1%. În replică, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici a susţinut că finalul de an va dovedi că guvernul, care şi-a construit bugetul pe o creştere economică de 5,5%, are dreptate. Dar, cum stau lucrurile, se vede că FMI rămâne instituţia cea mai optimistă când vine vorba despre evoluţia creşterii economice.