Cu aproape de 5% din PIB ar trebui să fie în 2024 cheltuielile guvernului României mai mari decât încasările din taxe, impozite, contribuţii şi alte venituri la bugetul de stat, deşi, conform discuţiilor oficiale cu Bruxelles-ul, România ar fi trebuit să revină la un deficit bugetar de 3% din PIB în 2024, pentru că este singura ţară din Uniunea Europeană care se află în procedura de deficit excesiv. După execuţia bugetară din 2023, când deficitul a fost cu aproape 1,5 procente din PIB mai mare decât şi-a bugetat, guvernul Ciolacu şi-a setat ca obiectiv să ajungă la un deficit mai mic în 2024, adică de circa 5% din PIB. Cu toate acestea, din execuţia bugetului în primele două luni din an rezultă limpede: veniturile merg mai bine decât bugetarea, dar ritmul cheltuielilor este mult mai mare, aşa că deficitul bugetar, în loc să scadă, creşte puternic.
În aceste condiţii, analiştii financiari întrebaţi de ZF sunt de părere că întrebarea nu mai este dacă guvernul se va încadra în deficit, ci cu cât îl va depăşi.
„Greu de spus, este prematur. Aşa cum a zis şi Consiliul Fiscal, riscurile sunt mari şi pare că deficitul mai degrabă se îndreaptă spre 6% şi ţinta de 4,9% este greu de atins. Ajustarea fiscală semnificativă s-ar putea întâmpla după 2025, după alegeri. Guvernul încearcă să stabilizeze deficitul, la un nivel înalt şi măsurile de ajustare să fie implementate în 2025. Au şi anul acesta un pariu destul de mare pe partea de venituri, acele 19 miliarde de lei din îmbunătăţirea colectării şi digitalizarea ANAF. După două luni pare că veniturile merg bine, dar nu sunt suficiente”, analizează cifrele Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
