Piaţa locală a construcţiilor, estimată la circa 10 mld. euro anual, nu dă încă semnale de revenire. Primele trei luni ale anului 2014 au adus veşti proaste de la construcţii, care şi-au continuat declinul, scăzând cu peste 9% comparativ cu primul trimestru de anul trecut.
Cel mai mare declin, de 25%, s-a înregistrat la lucrările inginereşti (de infrastructură), componentă care a avut cea mai mare pondere în ultimii ani în totalul construcţiilor.
Analiştii vorbesc despre o „dinamică dezamăgitoare“ a sectorului construcţiilor în primul trimestru şi anticipează o contribuţie negativă sau în cel mai bun caz neutră a acestui sector la creşterea economică din 2014.
„Construcţiile ca sector agregat nu merg foarte bine, în primul rând pentru că investiţiile publice scad foarte mult. Dacă nu reuşim să colectăm mai bine veniturile bugetare, investiţiile vor rămâne probabil instrumentul de ajustare a bugetului“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.
După o scădere de 9,2% a lucrărilor de construcţii în ianuarie comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, februarie a venit cu o prăbuşire de 14,6%, pentru ca în martie să se înregistreze o temperare, declinul fiind de doar 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Evoluţia sectorului construcţiilor depinde foarte mult de programul de investiţii publice. Cheltuielile de capital (investiţiile statului) au înregistrat în T1 o prăbuşire de 48,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,8 mld. lei. Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ pe lângă cheltuielile de capital şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în T1 de 3,3 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, reprezentând doar jumătate din nivelul din primele trei luni din 2013.
Singura soluţie pentru redresarea construcţiilor este ca proiectele publice să demareze efectiv. Deşi avem veşti bune de la unii indicatori macroeconomici - industrie, exporturi, comerţul cu amănuntul- dacă nu încep şi construcţiile să intre pe un trend de creştere, rămâne un mare semn de întrebare cu privire la posibilitatea înregistrării unei creşteri economice robuste, avertizează Aurelian Dochia, analist economic.
Problema este că în ultimii ani toate guvernele care s-au succedat atunci când a venit vorba să sacrifice ceva pentru a se încadra în ţintele de deficit bugetar agreate cu finanţatorii externi, au sacrificat investiţiile, după cum reafirmă analiştii.
Lucrările de infrastructură ar putea creşte în perioada următoare şi dacă România va îmbunătăţi rata de absorbţie a fondurilor europene. Gradul de absorbţie pe POS Transporturi a crescut în primele patru luni cu 500 mil. euro, ajungând la 31,2% din totalul fondurilor pe infrastructură alocate între 2007 şi 2013.
Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, aduce în discuţie faptul că 2014 este an electoral, iar anii electorali au foarte multe surprize şi variabile. „Sunt ani în care se sistează lucrări sau din contră se promovează lucrări. Anul preelectoral şi cel electoral sunt ani foarte incerţi pentru construcţii. Cred că trimestrul al doilea va aduce creşteri în construcţii, altfel deja vorbim de o eroare foarte gravă de strategie“, a afirmat Iftime.
Ce s-a întâmplat în 2013
Piaţa locală a construcţiilor a ajuns anul trecut la o valoare de 9,6 mld. euro, în scădere cu circa 40% faţă de perioada de boom. Construcţiile au avut o contribuţie de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11% şi contribuiau cu o treime la creşterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de INS. Mai mult, în ciuda faptului că România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,5%, industria construcţiilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susţinut de agricultură şi exporturi.
Anul trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul anterior. În aceeaşi perioadă, lucrările inginereşti (de infrastructură) au înregistrat un declin de 1,9%, în contextul în care statul a redus investiţiile de stat cu circa 7,5%, iar fondurile europene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.
Un şir lung de insolvenţe şi chiar falimente, finanţarea cu intermitenţe a proiectelor de construcţii, un număr mai mic de licitaţii, blocajul fondurilor europene pentru infrastructură în primul semestru, profituri în scădere sau chiar intrarea pe pierdere a companiilor de construcţii - acestea au fost principalele caracteristici ale pieţei construcţiilor în 2013.
Valoarea lucrărilor realizate în infrastructura de transport, adică drumuri, căi ferate, aeroporturi, poduri sau canale navigabile, s-a ridicat la 27,5 mld. euro în perioada 2009-2013, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Din această sumă, doar 7% din bani, respectiv 2 miliarde de euro au fost lucrări executate în domeniul autostrăzilor, în ciuda faptului că în ultimii ani şoselele de mare viteză au fost, cel puţin la nivel declarativ, prioritatea tuturor guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria.
Ce spun analiştii despre evoluţia sectorului construcţiilor în primul trimestru
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal
Construcţiile ca sector agregat nu merg foarte bine, în primul rând pentru că investiţiile publice scad foarte mult. Dacă nu reuşim să colectăm mai bine veniturile bugetare, investiţiile vor rămâne probabil instrumentul de ajustare a bugetului. Este posibil ca sectorul construcţiilor să nu contribuie pozitiv pe întregul an la creşterea economică. Acum colectarea arată foarte prost. De la sfârşitul anului 2012 investiţiile publice au scăzut mult. Acum pe componenta clădiri este creştere, dar la construcţii inginereşti este scădere de 25%.
Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank
Dinamica sectorului construcţiilor a fost dezamăgitoare în primul trimestru al anului. Cu toate acestea, trebuie să luăm în calcul şi faptul că seriile de timp în acest sector sunt foarte volatile, iar evoluţia lor depinde de efectele de bază din anii precedenţi. În acest caz, efectul de bază din T1 2013 a fost unul negativ, pe fondul lucrărilor de reparaţie generate de programele de reabilitare termică.
Anticipăm că aceste efecte statistice vor fi eliminate începând cu trimestrul al doilea.
Considerăm că lucrările de infrastructură vor accelera în perioada următoare, pe măsură ce România va îmbunătăţi rata de absorbţie a fondurilor UE. De asemenea, studiile recente efectuate de companii specializate indică o creştere a ocupării spaţiilor de birouri şi a celor industriale, fapt ce ar putea indica o revenire a sectorului până la finalul anului.
Aurelian Dochia, analist economic
În general, în primul trimestru construcţiile nu au o evoluţie foarte bună, având în vedere că este şi perioada de iarnă. În 2013 construcţiile păreau să dea semne de revenire, dar din păcate în primul trimestru scăderea a ajuns la peste 9%.
Avem veşti bune de la mulţi indicatori macroeconomici, dar dacă nu încep şi construcţiile să intre pe un trend de creştere, rămâne un mare semn de întrebare cu privire la posibilitatea înregistrării unei creşteri economice robuste. Nu poţi să ignori acest indicator, chiar dacă există o avalanşă de alţi indicatori încurajatori. Având în vedere scăderea din primul trimestru la lucrările de construcţii, este mult de recuperat.
Construcţiile contează foarte mult pentru PIB, dar şi pentru ocupare. Sunt create foarte multe locuri de muncă în această zonă.
Singura soluţie pentru construcţii este ca proiectele publice să demareze efectiv. Se fac promisiuni, dar trebuie să pornească efectiv. Necazul este că în ultimii ani toate guvernele care s-au succedat când a venit vorba să sacrifice ceva pentru a se încadra în ţinta de deficit au sacrificat investiţiile.
Cele mai mari scăderi în construcţii, în T1
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 9,4% în primul trimestru din 2014 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, pe serie brută. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi astfel: lucrările de reparaţii capitale (-22,8%), la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-8,6%) şi la lucrările de construcţii noi (-6,8%).
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii la construcţiile inginereşti a scăzut cu 25,0%. La clădirile nerezidenţiale şi la clădirile rezidenţiale volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 18,2%, respectiv cu 15,6%. Pe serie ajustată sezonier în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 9,1%: lucrările de reparaţii capitale - 23,2%, lucrările de construcţii noi -8,4% şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente - 7,2%. Pe obiecte de construcţii au scăzut construcţiile inginereşti cu 26,7%. Creşteri s-au înregistrat la clădirile nerezidenţiale şi la clădirile rezidenţiale, cu 11,8%, respectiv cu 9,6%.
