Oprescu s-a trezit pe cap cu o „bombă“ de 165 mil. euro, în scandalul Constanda - parcul Bordei

Primăria Capitalei a pierdut ieri cel mai mare litigiu al uneiinstituţii publice din România, în care sunt în joc 165 de milioanede euro, echivalentul a 15% din bugetul Bucureştiului, bani care artrebui plătiţi omului de afaceri Costică Constanda din cauzanerespectării unui acord din 2008 privind un schimb de terenuriîntre un lot din parcul Bordei, aflat în domeniul public, şi SatulFrancez, ambele aflate în nordul Capitalei, în zona laculuiHerăstrău.

Cum aceşti coeficienţi nu au fost aprobaţi la circa doi ani dela semnarea contractului, motiv pentru care Constanda a pierdutocazia de a vinde o parte din Satul Francez grupului elen RaptisKavouras, omul de afaceri s-a întors împotriva pri­mă­riei, cuscopul de a da înapoi terenul din Sa­tul Francez, iar primăria săplătească echi­valentul valoric al terenului din parcul Bor­dei, pecare nu îl mai poate primi "în natură" deoarece a intrat îndomeniul public.

După un proces care a durat mai puţin de 16 luni, în careConstanda şi-a asigurat serviciile a trei avocaţi de calibru înapărarea sa - Valeriu Stoica, Gheorghe Florea şi Traian Briciu -Tribunalul Bucureşti a decis să oblige "pârâtul MunicipiulBucureşti, prin Primarul General, la plata către reclamantă aurmătoarelor sume": 109 mil. euro, contravaloarea terenului dinparcul Bordei (3.800 de euro/metrul pătrat), 6,4 milioane de euroreprezentând valoarea construcţiilor aparţinând Satului Francez,achitate de către Constanda după schimbul iniţial, 29,7 milioane deeuro - despăgubiri conform contractului de schimb şi 79,4 mil. lei(19 mil. euro) reprezentând dobânda legală aferentă sumelorindicate anterior.

Per total, Constanda ar trebui să primească 165 de milioane deeuro din bugetul Primăriei, astfel că fiecare bucureştean ar trebuisă contribuie la această despăgubire cu circa 80 de euro.

Decizia nu este deocamdată finală. "Împotriva acestei sentinţe,Primăria Municipiului Bucureşti va exercita calea de atac aapelului. Precizăm că în momentul de faţă sentinţa nu esteexecutorie, deci suma nu poate fi cerută şi executată silit, caleade atac a apelului suspendând executarea", a venit ieri răspunsuldin Primăria Capitalei.

Totodată, Oprescu a ţinut să precizeze că în 2009 a propus detrei ori către Consiliul General al Municipiului Bucureştiapro­barea PUZ-ului din Satul Francez, fără rezultat, consilieriiaprobând planul de urbanism doar la sfârşitul anului 2010, cândConstanda era deja în instanţă cerându-şi banii. În acestecondiţii, Oprescu i-a chemat în garanţie pe consilieri în cadrulacestui proces, astfel că şi ei pot fi traşi la răspundere în cazulîn care primăria va fi nevoită să îi plătească lui Constandadespăgubiri.

"Având în vedere caracterul devolutiv al căii de atac aapelului, considerăm că instanţele judecătoreşti, reanalizândmijloacele de probă solicitate de părţi, ar putea schimba în tothotărârea atacată în sensul respingerii acţiunii reclamanţilorMaria şi Costică Constanda", consideră reprezentanţiiprimăriei.

Darcum a ajuns Constanda un personaj atât de mediatizat în ultimiiani?

Constanda a intrat în urmă cu şapte ani în proprietatea unui lotde trei hectare din Parcul Bordei din Bucureşti, teren retrocedatde către preşedintele Băsescu pe vremea când era primar alCapitalei din partea PD-L, în contul unor drepturi litigioase pecare omul de afaceri le cumpărase de la Dumitru Tudor şi EugenLincaru, care la rândul lor cum­păraseră drepturile de lamoştenitorii parcului Bordei.

Constanda a plătit câteva sute de mii de euro pe acest teren,dar s-a lovit de refuzul Consiliului General de a-i aproba PlanulUrbanistic Zonal propus pentru parcul Bordei, motiv pentru care s-aadresat instanţei care obliga Consiliul să îi aprobe PUZ-ul luiConstanda şi să îi acorde şi daune de 17 mil. euro.

Acest lucru nu mai era posibil, întrucât o ordonanţă emisă deGuvernul Tăriceanu interzice schimbarea destinaţiei spaţiilorverzi, astfel că în mandatul de primar al lui Adriean Videanu,membru marcant al PD-L, Cons­tanda a primit la schimb pentru lotuldin parcul Bordei o parcelă de 2,8 hectare din Satul Francez.

La scurt timp, el a vândut 1,6 ha din acest lot către companiaelenă Raptis Kavouras pentru un preţ negociat de 68 de milioane deeuro (4.200 de euro/metrul pătrat), cu condiţia ca pentru acestteren să fie obţinut un PUZ având un CUT de 3,5 şi procent deutilizare a terenului (POT) de 60%.

După venirea crizei, deşi plătiseră un avans de 35 de milioanede euro pentru acest teren, grecii au decis să iasă din afacere şiau profitat de faptul că PUZ-ul promis în contract nu a fostobţinut de Constanda de la primărie.

TribunalulBucureşti a decis să oblige "pârâtul Municipiul Bucureşti, prinPrimarul General, la plata către reclamantă a următoarelor sume":109 mil. euro, contravaloarea terenului din parcul Bordei (3.800 deeuro/metrul pătrat), 6,4 milioane de euro reprezentând valoareaconstrucţiilor aparţinând Satului Francez, achitate de cătreConstanda după schimbul iniţial, 29,7 milioane de euro -despăgubiri conform contractului de schimb şi 79,4 mil. lei (19mil. euro) reprezentând dobânda legală aferentă sumelor indicateanterior.

Cronologia scandalului Satul Francez

• Prin deciziile 1.324 şi 1.325 din 2003 ale primarului TraianBăsescu, Tudor Dumitru şi Lincaru Eugen au fost împroprietăriţi cuparcul Bordei, în schimbul terenului pe care aceştia îlrevendicaseră în Satul Francez; soţii Constanda au cumpăratulterior parcul Bordei de la Tudor Dumitru şi Lincaru Eugen;

• Soţii Constanda au solicitat Consiliului General al MunicipiuluiBucureşti emiterea unui Plan Urbanistic Zonal care să le permităconstruirea în parc a unui complex rezidenţial. Consiliul Generalal Municipiului Bucureşti a refuzat, motivând că Planul UrbanisticGeneral prevede destinaţia de spaţiu verde, cu posibilitatea deconstruire pe maximum 15% din suprafaţa parcului şi numai în scopulpăstrării destinaţiei de parc;

• Soţii Constanda s-au adresat instanţei, afirmând că refuzulConsiliului General de a aprobă Planul Urbanistic Zonal leafectează dreptul la proprietate. Consiliul General s-a apăratspunând că este de competenţa sa să decidă păstrarea destinaţiei deparc prevăzută de Planul Urbanistic General. Printr-o sentinţă aTribunalului Bucureşti, confirmată de decizia 1.146 din 21 iunie2007 a Curţii de Apel Bucureşti, Consiliul General al MunicipiuluiBucureşti a fost obligat să aprobe Planul Urbanistic Zonal şi săplătească daune de 17 mil. euro;

• Prin Ordonanţa de Urgenţă 114/2007, emisă de Guvernul Tăriceanupe 17 octombrie 2007 şi publicată în Monitorul Oficial din 22octombrie 2007, se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilorverzi, inclusiv private. Astfel, ordonanţa ar fi împiedicat punereaîn aplicare a deciziei Curţii de Apel Bucureşti, parcul Bordei arfi rămas parc, iar Primăria ar fi trebuit să plătească penalităţilede 17 milioane euro;
  

• În 3 octombrie 2007 însă, între municipalitate şi soţiiConstanda s-a semnat un acord prin care municipalitatea primeaparcul Bordei în schimbul Satului Francez. Municipalitatea seobliga să acorde soţilor Constanda anumiţi coeficienţi urbanisticiîn Satul Francez (CUT 3,5, înălţime maximă P+5 - 21 m), iar soţiiConstanda renunţau la daunele de 17 milioane euro. Înţelegerea afost aprobată prin Hotărârea Consiliului General al MunicipiuluiBucureşti nr. 270 din 3 octombrie 2007 şi precizată în HotărâreaConsiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 5 din 17 ianuarie2008;

• Soţii Constanda au propus Consiliului General un Plan UrbanisticZonal pentru Satul Francez cu CUT de 3,5, dar cu o înălţime maimare, 28 metri, motiv pentru care Planul Urbanistic Zonal a fostrespins în două şedinţe. La o a treia, pe 30 septembrie 2009,proiectul nu a fost discutat din lipsă de cvorum. 30 septembrie2009 era ultima dată la care Planul Urbanistic Zonal putea fiaprobat de Consiliul General, după acea dată intrând în vigoaremodificarea Legii urbanismului 350/2001 prin OG 27/2008. Dupăaceastă dată, CUT-ul pentru Satul Francez putea fi cel mult2,4;

• Pe 20 ianuarie 2010 soţii Constanda s-au adresat TribunaluluiBucureşti prin dosarul 2008/3/2010, reclamând că municipalitatea nuşi-a respectat contractul aprobat prin Hotărârea 5/2008. Eisolicitau anularea contractului şi repunerea în situaţia iniţială(adică proprietatea parcului Bordei să revină soţilor Constanda,iar Satul Francez municipalităţii). Întrucât parcul Bordei a intratîntre timp în domeniul public, ei solicitau despăgubiri conformvalorii de piaţă a acestuia în 2008. Soţii Constanda solicitaumunicipalităţii suma de 200 de milioane de euro, calculată din sumainiţială de 17 milioane euro plus dobânzi;

• Prin Hotărârea 350 din 17 decembrie 2010, Consiliul General alMunicipiului Bucureşti a aprobat Planul Urbanistic Zonal solicitatde soţii Constanda pentru Satul Francez;

• Prin decizia pronunţată pe 6 iulie 2011 în dosarul 2008/3/2010,Tribunalul Bucureşti a acordat soţilor Constanda despăgubiri deaproximativ 165 de milioane euro. Decizia va fi atacată cu apel laCurtea de Apel Bucureşti.
  Surse: Mediafax, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul.ro
  
  

Avocaţii lui Constanda pot câştiga milioane de euro dinacest litigiu

Valeriu Stoica, Gheorghe Florea şi Traian Briciu constituietripleta cu care Constanda şi-a cerut banii pe Satul Francez de laPrimăria Capitalei, avocaţi cu experienţă îndelungată în litigii,care pot încasa un onorariu de ordinul milioanelor de euro dinacest litigiu, în cazul în care decizia va deveni definivă şiirevocabilă.

De regulă, în litigii de acest gen, avocaţii lucrează peonorarii de succes, reprezentând procente din valoarea sumelorîncasate de către client. Valeriu Stoica, fondatorul casei deavocatură Stoica & Asociaţii şi fost vicepreşedinte alpartidului de guvernământ PD-L, a intrat recent de partea luiConstanda în acest proces, omul de afaceri fiind un client maivechi al fostului ministru de justiţie.

Pe de altă parte, primăria a fost apărată în acest proces decătre avocatul Daniel Ştefănică, partener în cadrul firmei bpvGrigorescu Ştefănică, în timp ce consilierii primăriei au fostreprezentaţi de avocatul George Stancov. Pe de altă parte, în acestlitigiu au fost implicate, în calitate de intervenienţi, şi RaptisKavouras (care trebuia să cumpere un lot din Satul Francez) şiPiraeus Bank (finanţatorul achiziţiei), cele două părţi fiindreprezentate de Ţuca Zbârcea & Asociaţii, respectiv ZamfirescuRacoţi Predoiu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels