Eveniment

PIB-ul Bucureştiului a crescut de patru ori în ultimii 15 ani, PIB pe cap de locuitor s-a triplat, însă acum începe să piardă din viteză

Galerie foto

Autor: Răzvan Botea

13.01.2020, 17:23 3166

Economia municipiului Bucureşti a crescut în termen nominali de patru ori faţă de anul 2005, iar în aceeaşi vreme PIB per capita s-a triplat. Astfel, de la un PIB de 62,7 mld. lei în 2005, în 2019 PIB-ul estimat a fost de 248 mld. lei, circa un sfert din economia românească. Datele de la Prognoză şi Statistică arată că, în afară de perioada crizei, PIB-ul Bucureştiului a crescut la un ritm uneori dublu faţă de media naţională.

„Această creştere economică este o consecinţă a investiţiilor străine, a unei dinamici antreprenoriale fără precedent, dar şi a concentrării unei părţi semnificative din companiile româneşti în zona Bucureşti - Ilfov. Pe ansamblu, astfel de fenomene se întâlnesc şi în capitale ale unor ţări cu economia mult mai dez­voltată decât a României, aşa cum este regiunea pariziană în Franţa, de exemplu“, a comentat pentru ZF Florin Luca, analist economic.

În ultimii trei ani însă, Bucureştiul a crescut la un ritm mai lent decât media naţională. Ex­plicaţia vine din faptul că dezvol­tarea eco­nomică a Bucureştiului a atins un nivel de maturitate şi a intrat într-un proces de decelerare, explică pentru ZF economistul Gheorghe Zaman şi spune că un impuls puternic pentru dezvoltarea economică a Bucureştiului poate veni din adoptarea noilor tehnologii.

„Intervin însă elemente de impulsionare a creşterii, mai ales dacă se au în vedere generaţii tehnologice noi pe care ar trebui să le adoptăm cu cea mai mare celeritate cu putinţă. Adică dacă noi vom vrea să creştem repede, avem nevoie să adoptăm robotizarea, automatizarea, digitali­zarea, inteligenţa artificială, platforme colaborative sau internet of things. Aici Bucureştiul poate să irupă. Bucureştiul concentrează 70-80% din potenţialul de cercetare al României, însă este nevoie de cercetare aplicată“, a explicat pentru ZF prof. dr. Gheorghe Zaman, membru al Academiei Române şi directorul Institutului de Economie Naţională.

În perioada premergătoare crizei economia bucureşteană a crescut la ritmuri duble faţă de media naţională în unii ani. Gheorghe Zaman mai spune că la această creştere, pe lângă alţi factori, şi-au adus aportul şi oscilaţia cursului de schimb şi sectorul serviciilor.

„Această creştere nominală semnificativă a fost datorată şi unor factori care ţin de oscilaţia cursului de schimb şi acest lucru şi-a pus amprenta. În plus, şi în celelalte ţări membre ale UE au existat salturi economice serioase. La această creştere şi-a adus aportul sectorul terţiar. Bucureşti, fiind capitală, are o pondere foarte mare a serviciilor, fiind şi o mare aglomerare, dar fiind şi centrul politic şi economic al României a influenţat foarte mult zona de servicii.“

Cu toate acestea, în 2009, când s-au resimţit din plin efectele crizei, PIB-ul Bucureştiului a intrat într-un declin mai puternic decât PIB-ul naţional: -11,7%, faţă de scăderea economică a României de 7%. Gheorghe Zaman spune că şi revenirea Bucureştiului la nivelul de PIB per capita dinainte de criză a fost mai greoaie decât a altor oraşe mai mici.

„Bucureştiul, fiind un oraş atât de mare, şi-a revenit mai greu din criză în sensul că are o capacitate de refacere destul de înceată, în timp ce în alte ţări unele oraşe în al doilea an deja au ajuns la un nivel al PIB per capita la nivel antecriză. Toate oraşele mai mari au avut o viteză de recuperare a declinului economic datorat crizei mai mică decât oraşele mici.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO