Aderarea la comunitatea OCDE şi la valorile acesteia, mai ales în contextul actual, va permite României o mai bună aliniere la motto-ul OCDE: ”better policies, better lives”. Pregătirea pentru aderare nu este una facilă, însă România va beneficia de avantajul expertizei internaţionale, la care trebuie să se adauge determinarea şi consecvenţa în implementarea obiectivelor asumate. Sunt evidente progresele făcute de la momentul Foii de Parcurs pentru Aderare şi până în prezent, însă este nevoie de mai mult.
Despre aceste progrese ale României, precum şi despre provocările privind reformele şi politicile necesare, am vorbit astăzi în deschiderea conferinţei ”România în OCDE: spre clubul bunelor practici economice internaţionale”, organizată la Banca Naţională a României, alături de Prim-ministrul României, Guvernatorul BNR şi economistul şef al OECD, Álvaro Santos Pereira.
“Domnule Prim-ministru,
Domnule Guvernator al Băncii Naţionale a României,
Stimate domnule Director Pereira,
Distinşi reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică,
Stimaţi invitaţi,
Îmi face plăcere să particip la acest eveniment, ca reprezentant al Preşedinţiei României, pentru a transmite un mesaj de susţinere activă a aderării ţării noastre la OCDE.
Finalul anului trecut a marcat încheierea cu succes a primei etape în atingerea acestui obiectiv important pentru Romania. În etapele următoare, ţara noastră va avea oportunitatea de a beneficia de o expertiză internaţională extinsă, orientată constructiv spre creşterea potenţialului nostru de dezvoltare economică.
Transmit felicitări organizatorilor evenimentului de astăzi şi vă asigur că Administraţia Prezidenţială susţine şi încurajează aceste iniţiative, de promovare a avantajelor apartenenţei României la OCDE – organizaţie denumită inspirat de dumneavoastră ”clubul bunelor practici economice internaţionale”.
Este important să subliniem că invitaţia adresată României de a se alătura OCDE atestă direcţia corectă a evoluţiei economiei noastre. Parcurgerea etapelor de aderare consolidează eforturile naţionale privind accelerarea reformelor necesare şi trecerea ţării noastre într-o nouă etapă de modernizare şi dezvoltare economică.
Doamnelor şi domnilor,
Ultimele rapoarte al OCDE privind situaţia economică a României evidenţiază progresele remarcabile înregistrate în ceea ce priveşte dinamica economică, nivelul de trai, precum şi rezilienţa economică din perioada pandemiei.
Recomandările OCDE subliniază, pe bună dreptate, prioritatea implementării eficiente a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative şi realizarea de reforme structurale orientate spre creşterea productivităţii şi a competitivităţii, consolidarea finanţelor publice, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea competenţelor economiei viitorului.
Sunt direcţii în care România şi-a asumat deja ţinte ambiţioase şi acţionează. Avem certitudinea că rezultatele vor deveni vizibile, iar evoluţiile se vor reflecta corespunzător în Studiul economic de ţară realizat de OCDE pentru România.
O atenţie deosebită se îndreaptă, în acest context, către potenţialul economic al ţării noastre, către direcţiile competitive în planul politicilor sectoriale, dar şi către spectrul oportunităţilor comerciale şi de investiţii la nivel regional şi european.
Stimaţi invitaţi,
În contextul geopolitic şi economic actual, puternic marcat de efectele unor crize suprapuse, vulnerabilităţile economice şi sociale s-au accentuat progresiv.
Perspectivele de redresare şi creştere economică sunt condiţionate, mai mult ca oricând, de capacitatea statelor de a găsi răspunsuri adecvate în raport cu noile provocări.
Eforturile vor continua să se concentreze pe dezvoltarea post-pandemie dar şi pe diminuarea efectelor negative generate de războiul ilegitim pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Impactul războiului se resimte în întreaga lume, prin creşterea unor preţuri la materii prime, energie, şi prin perturbarea lanţurilor comerciale.
În contextul creşterii datoriilor publice pe fondul crizelor multiple, Uniunea Europeană lansează noi direcţii de reformare a cadrului european de guvernanţă economică. Revenirea la sustenabilitate în planul politicilor economice şi al finanţelor publice devine o prioritate ce nu poate fi, şi nu trebuie ignorată.
România a beneficiat de o creştere economică superioară mediei din regiune iar ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 şi 2024 reflectă ambiţia României de a ieşi curând din procedura de deficit excesiv. Însă perpetuarea unei ponderi scăzute a veniturilor fiscale în PIB într-un context inflaţionist, marcat de creşterea preţurilor şi a cifrelor de afaceri din economie, generează provocări suplimentare.
Menţinerea traiectoriei bugetare asumate necesită un plus de responsabilitate în activitatea de legiferare. Astfel, fundamentarea corectă a impactului financiar al deciziilor şi politicilor publice, date fiind priorităţile economice şi limitele bugetare cu care ne confruntăm, trebuie să devină o practică generalizată, care să aşeze sistemul administrativ pe baze sănătoase.
Avem nevoie de eforturi constante şi abordări conjugate în implementarea reformelor şi a investiţiilor, în colectarea veniturilor fiscale şi absorbţia fondurilor europene.
Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, spre exemplu, este importantă nu doar ca prioritate naţională în folosirea fondurilor europene, ci şi ca instrument de credibilitate politică şi economică pentru mediul investiţional.
Unele obiective de reformă sunt puncte comune cu agenda OCDE. Problema guvernanţei corporative constituie deja subiect al recomandărilor OCDE pentru România, în Raportul privind aplicarea principiilor guvernanţei corporative în întreprinderile de stat.
De asemenea, înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Productivitate este o altă recomandare benefică economiei noastre. Echipa Secretariatului OCDE, prin Departamentul de Economie, şi-a arătat disponibilitatea de a sprijini România în cadrul procesului de aderare, pentru înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Productivitate, în conformitate cu standardele OCDE şi ale Uniunii Europene.
Problematica investiţiilor străine joacă, totodată, un rol central în discuţiile privind aderarea la OCDE, implicând garanţii suplimentare pentru liberalizarea mişcărilor de capital şi asigurarea unui regim deschis şi transparent pentru accesul investiţiilor străine directe pe piaţa locală.
În această privinţă, creşterea consistentă a investiţiilor străine directe în 2022 confirmă faptul că România reprezintă o destinaţie economică atractivă, care va beneficia şi în continuare de stabilitate politică şi predictibilitate economică – factori atât de necesari dezvoltării.
Doamnelor şi domnilor,
Nu de puţine ori am constatat că din spatele unor decizii, şi nu doar de politică publică, răzbate nevoia unui nivel solid de educaţie economică şi financiară.
Susţinem demersurile întreprinse până acum în direcţia promovării educaţiei financiare şi a dezvoltării de competenţe adecvate în materie.
Considerăm că activitatea Reţelei internaţionale pentru educaţie financiară a OCDE merită să aibă un ecou profund şi la nivelul iniţiativelor şi proiectelor naţionale.
Contextul economic post-pandemie reclamă creşterea sporită a competitivităţii economice, dar şi a competenţelor care prefigurează economia viitorului. De aici poate veni soluţia integrării cu succes a României în comunitatea OCDE, sub egida atât de inspirată a responsabilităţii în politicile publice -”better policies for better lives”.
Vă mulţumesc şi vă doresc succes în tot ceea ce întreprindeţi!”
