Timp de doi ani, în 2009 şi în 2010, când economia românească a trecut printr-o recesiune dură, desfundarea canalelor restructurării nu mai era posibilă. Şi nu a fost posibilă nici în 2011, an cu creştere economică de plus 2,5 la sută, ce a marcat ieşirea ţării noastre din recesiune. Din cauza excesului de ajustări bugetare. Ar fi însă posibilă în 2012, printr-un proces de transformare a companiilor din economie, în special a celor de stat, în unităţi producătoare de bani. O astfel de transformare, absolut necesară, e însă o marfă scumpă. Pentru că nu va fi posibilă decât prin reforme durabile - fără îndoială costisitoare! - şi nu cu cârpeli de pe o zi pe alta, cum s-a procedat până acum, mai ieftine iniţial, dar care în cele din urmă au dus la remedieri şi mai costisitoare. Preţul, fiindcă n-a fost plătit la timp, a tot urcat. Şi încă urcă.
Restructurarea nu înseamnă însă disponibilizări de personal, cum cred mulţi. Ci trecerea la o economie eficientă şi performantă. De fapt, trecerea la un alt model al PIB-ului, la un alt nivel de bunăstare, mai apropiat de cotele civilizaţiei contemporane. Necazul e că nici populaţia, nici şefii din economie, în mare parte, nu văd că "standardul de viaţă" este un concept legat strâns de productivitate şi de rentabilitate, de inovaţia tehnică, de cultul lucrului bine făcut. În ultimă instanţă, de valoarea adăugată. Iar preţul plătit pentru sfidarea acestui adevăr este foarte mare.
Dacă privim lucrurile doar la suprafaţă, dacă ochii noştri vor trece dintr-o dată de la imaginea suferinţelor din timpul unei ierni grele şi capricioase, de care abia am scăpat, la imaginea nouă, a primăverii ce prinde viaţă, s-ar putea să ne lăsăm înşelaţi de tic-tacul uriaşei pendule naturale, dătătoare de speranţă, ce bate între cele două anotimpuri. Dar regenerarea naturii nu aduce de la sine şi regenerarea economiei. Primăvara nu va readuce de la sine creşterea plus, în împrejurări cum sunt cele actuale, când maşinăria economiei înaintează cu frâna de mână trasă. E cert, jocul şi-a întrerupt coerenţa: o deschidere greşită în trimestrul al patrulea din 2011 (contracţie economică de minus 0,2 la sută) şi pierderea unei piese-cheie (exporturile devansate puternic de importuri) în primul trimestru din 2012 au întârziat ieşirea din criză. Dar partida continuă. Principalele culoare de atac sunt exportul, investiţiile, inclusiv cele bugetare, industria prelucrătoare, serviciile şi fireşte consumul.
Au reînviat însă speranţele într-o reuşită "căsătorie din interes" între stat şi piaţă. Iar cei care varsă lacrimi de crocodil că statul ar fi unicul beneficiar al reducerii de către BNR a dobânzii de politică monetară uită trei lucruri esenţiale, dincolo de faptul că sunt într-o eroare generalizată. Uită, aşadar, că statul (prin buget) plăteşte pensii, plăteşte salarii şi investeşte în economie.
Problema e însă mai adâncă. Mult mai adâncă. Toţi cei care au plusat pe cartea scoaterii statului din piaţa financiară văd cum încet-încet îşi pierd miza. O mare parte a populaţiei, îngrijorată de traiul greu, de veniturile neîndestulătoare, de şomaj şi dominată de o nelinişte generală cu privire la viitor, crede mai degrabă în reaşezarea economiei pe baze competitive ca rezultat al parteneriatului stat-privat. Guvernul însă, dacă vrea să câştige partida, nu are altă şansă decât să constrângă marile companii cu capital de stat nu numai să facă, în noile condiţii, ceea ce nu făcuseră nici înainte de decembrie '89, nici în anii care au trecut de atunci, dar mai ales să facă exact contrariul: adică să se administreze singure. Această cerinţă, care vine într-un moment în care situaţia lor financiară se deteriorează continuu, nu are alternativă. Şi cum înotul se învaţă înotând, vor învăţa nu doar să se administreze singure, dar şi să se administreze bine.
Dacă, dintr-un început, vor fi tăiaţi toţi arborii după care obişnuiesc să se ascundă cei ce nu vor să-şi asume răspunderi, pasul înainte va fi uriaş. Fiecare va şti ce are de făcut. Şi va răspunde.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
