Presedintele american Barack Obama a pledat ieri la Praga, unde a participat la summit-ul UE-SUA, pentru intarirea sistemului financiar si pentru respingerea protectionismului.
"Pentru a ne redobandi prosperitatea trebuie sa ne opunem zidurilor protectionismului, trebuie sa schimbam sistemul financiar", a declarat Obama, adaugand ca tarile dezvoltate au o datorie fata de cele sarace, unde oamenii sufera cel mai mult din cauza recesiunii globale.
Spusele lui Obama sunt interesante pentru ca el si Statele Unite au fost acuzate ca, in actuala criza, impun masuri protectioniste (vezi clauza Buy American).
Obama a fost asteptat de 30.000 de oameni la Praga. In mare parte, liderul de la Casa Alba a reiterat declaratiile de la summit-ul G20 din Londra, desfasurat saptamana trecuta.
Liderii celor mai importante 20 de state industrializate si ai economiilor emergente au hotarat alocarea a inca 1.100 mld. dolari pentru economia mondiala, "cel mai mare plan de stimulare a economiei din istorie", potrivit declaratiilor premierului britanic Gordon Brown, gazda evenimentului.
Potrivit declaratiei finale a summit-ului, cele 1.100 de miliarde de dolari vor fi alcatuite din fondul aditional de 500 de miliarde de dolari pentru Fondul Monetar International (FMI) (pentru a ajunge la 750 de miliarde de dolari), atragerea de catre FMI a 250 mld. dolari din utilizarea drepturilor speciale de tragere de la statele membre, 100 de miliarde de dolari sub forma de credite oferite de bancile de dezvoltare multilaterala, un fond de 250 mld. dolari pentru comertul international. De asemenea, FMI va vinde din rezervele sale de aur pentru a sustine statele sarace.
FMI doreste sa acorde un nou tip de imprumut, care sa ajute statele sa-si apere monedele. Astfel, statele nu vor mai trebui sa astepte sa aiba dificultati financiare grave si vor putea lua un astfel de imprumut. Toti liderii prezenti la summit au laudat rezultatele. Obama a declarat ca pasii luati au fost necesari si se va vedea in timp daca sunt utili.
In esenta insa, cat de eficiente sunt masurile luate?
Rezultatele nu sunt spectaculoase, unul dintre cele mai mari minusuri ale intalnirii de la Londra fiind lipsa adoptarii unui stimulent bugetar, a declarat economistul Daniel Daianu pentru ZF.
"Unii lideri europeni nu au perceput bine pericolul de la nivel global al recesiunii, si de aceea Europa a avut la summit o abordare parohiala", a mai spus Daianu. El a facut referire la Ger-mania, care "s-a gandit la ea". Franta si Germania au condus tabara de la summit care s-a opus unui nou plan de stimulare economica (sustinut masiv de SUA si de Marea Britanie) si a pledat pentru o reglementare mai stricta a sistemului financiar. El a adaugat ca nu exista inca modalitati clare de rezolvare a crizei, avand in vedere ca intregul sistem este "imbibat" de active toxice, care trebuie sa fie o prioritate pentru liderii mondiali.
Unul dintre plusurile reuniunii, a argumentat Daianu, este ca liderii au inteles ca recesiunea s-a extins la nivel global atat de tare incat exista pericolul de a asista la un haos total si la anarhie.
Unii au insa alta opinie. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), este de parere ca nu au existat mari asteptari de la summit-ul G20 si ca nu se putea face mai mult la ora actuala la acest nivel. "Era de asteptat sa se ajunga greu la un acord, avand in vedere ca de-abia in Europa, care este fragmentata ca reglementari, se pot intelege", a declarat Pogonaru pentru ZF. "Orice chestiune castigata este binevenita. Cel mai mare castig de la summit-ul G20 este ca a fost redata increderea in piete", a adaugat Pogonaru.
Omul de afaceri a adaugat ca un pas important a fost refacerea increderii in special in economiile emergente carora le-a fost asigurat faptul ca valutele lor vor fi aparate.
"Pentru a ne redobandi prosperitatea trebuie sa ne opunem zidurilor protectionismului, trebuie sa schimbam sistemul financiar", a declarat Obama, adaugand ca tarile dezvoltate au o datorie fata de cele sarace, unde oamenii sufera cel mai mult din cauza recesiunii globale.
Spusele lui Obama sunt interesante pentru ca el si Statele Unite au fost acuzate ca, in actuala criza, impun masuri protectioniste (vezi clauza Buy American).
Obama a fost asteptat de 30.000 de oameni la Praga. In mare parte, liderul de la Casa Alba a reiterat declaratiile de la summit-ul G20 din Londra, desfasurat saptamana trecuta.
Liderii celor mai importante 20 de state industrializate si ai economiilor emergente au hotarat alocarea a inca 1.100 mld. dolari pentru economia mondiala, "cel mai mare plan de stimulare a economiei din istorie", potrivit declaratiilor premierului britanic Gordon Brown, gazda evenimentului.
Potrivit declaratiei finale a summit-ului, cele 1.100 de miliarde de dolari vor fi alcatuite din fondul aditional de 500 de miliarde de dolari pentru Fondul Monetar International (FMI) (pentru a ajunge la 750 de miliarde de dolari), atragerea de catre FMI a 250 mld. dolari din utilizarea drepturilor speciale de tragere de la statele membre, 100 de miliarde de dolari sub forma de credite oferite de bancile de dezvoltare multilaterala, un fond de 250 mld. dolari pentru comertul international. De asemenea, FMI va vinde din rezervele sale de aur pentru a sustine statele sarace.
FMI doreste sa acorde un nou tip de imprumut, care sa ajute statele sa-si apere monedele. Astfel, statele nu vor mai trebui sa astepte sa aiba dificultati financiare grave si vor putea lua un astfel de imprumut. Toti liderii prezenti la summit au laudat rezultatele. Obama a declarat ca pasii luati au fost necesari si se va vedea in timp daca sunt utili.
In esenta insa, cat de eficiente sunt masurile luate?
Rezultatele nu sunt spectaculoase, unul dintre cele mai mari minusuri ale intalnirii de la Londra fiind lipsa adoptarii unui stimulent bugetar, a declarat economistul Daniel Daianu pentru ZF.
"Unii lideri europeni nu au perceput bine pericolul de la nivel global al recesiunii, si de aceea Europa a avut la summit o abordare parohiala", a mai spus Daianu. El a facut referire la Ger-mania, care "s-a gandit la ea". Franta si Germania au condus tabara de la summit care s-a opus unui nou plan de stimulare economica (sustinut masiv de SUA si de Marea Britanie) si a pledat pentru o reglementare mai stricta a sistemului financiar. El a adaugat ca nu exista inca modalitati clare de rezolvare a crizei, avand in vedere ca intregul sistem este "imbibat" de active toxice, care trebuie sa fie o prioritate pentru liderii mondiali.
Unul dintre plusurile reuniunii, a argumentat Daianu, este ca liderii au inteles ca recesiunea s-a extins la nivel global atat de tare incat exista pericolul de a asista la un haos total si la anarhie.
Unii au insa alta opinie. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), este de parere ca nu au existat mari asteptari de la summit-ul G20 si ca nu se putea face mai mult la ora actuala la acest nivel. "Era de asteptat sa se ajunga greu la un acord, avand in vedere ca de-abia in Europa, care este fragmentata ca reglementari, se pot intelege", a declarat Pogonaru pentru ZF. "Orice chestiune castigata este binevenita. Cel mai mare castig de la summit-ul G20 este ca a fost redata increderea in piete", a adaugat Pogonaru.
Omul de afaceri a adaugat ca un pas important a fost refacerea increderii in special in economiile emergente carora le-a fost asigurat faptul ca valutele lor vor fi aparate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
