Alegerile de duminica din Republica Moldova vor stabili daca in urmatorii ani aceasta tara se va apropia de Occident - de NATO si de Uniunea Europeana - sau va ramane in zona dominata de Federatia Rusa, care a apartinut odata spatiului sovietic.
Miza formala a scrutinului de duminica este stabilirea raportului de forte intre partidele parlamentare. Sondajele arata ca nu va exista un castigator detasat, in aceste conditii fiind extrem de important scorul pe care il va obtine fiecare dintre cele trei partide creditate cu sansa de a patrunde in forul legislativ - Partidul Comunistilor, Blocul Moldova Democrata si Partidul Popular Crestin Democrat. Aceleasi sondaje indica preferintele electoratului in ordinea enumerata.
O alta miza, mult mai profunda, dar care s-a lasat devoalata de toate declaratiile din timpul campaniei electorale, este cea a alierii Republicii Moldova cu fortele externe. Exista optiunea prooccidentala, reprezentata de 14 ani de catre Partidul Popular Crestin Democrat (condus de Iurie Rosca), partid care pledeaza si pentru unirea cu Romania, dar apropierea tarii de NATO si UE este enuntata si de Partidul Comunistilor, condus de actualul presedinte, Vladimir Voronin. De cealalta parte este optiunea prorusa, pentru care se pronunta Blocul Moldova Democrata, al carui lider este Serafim Urecheanu. Aceasta formatiune doreste pastrarea comertului traditional dintre Moscova si Chisinau - vinuri si tutun dinspre Moldova, gaze naturale si titei dinspre Rusia. Insa, sub aceasta necesitate pragmatica, de ordin economic, se strecoara si pastrarea legaturilor din cadrul Comunitatii Statelor Independente, si nerezolvarea conflictului din Transnistria, ca si pastrarea dominatiei ruse asupra fostei republici sovietice.
Desprinderea de dominatia rusa
De fapt, alegerile din Republica Moldova capteaza atentia tuturor cancelariilor occidentale si ale spatiului ex-sovietic pentru ca ar putea confirma o tendinta care s-a configurat in ultimii ani - desprinderea de zona de influenta a Rusiei. Unii analisti o numesc caderea ultimului simbol al imperiului sovietic. Desprinderea de Rusia a fost posibila pentru Georgia, prin asa-numita revolutie a trandafirilor, de la finele anului 2003, asa cum a fost posibila si pentru Ucraina, la finele anului 2004. Asta s-a intamplat prin vointa populatiei care traieste in aceste tari si, dupa cum sustin unele cercuri de influenta, si datorita fondurilor cu care au fost alimentate de peste Oceanul Atlantic fortele prooccidentale din aceste tari.
Multi gandesc ca nu ar fi exclusa o prelungire a acestor transformari si in Republica Moldova, dar aproape la fel de multi considera ca nu este cazul.
Alegerile vor fi urmarite de catre importante organizatii internationale, reprezentand OSCE, Uniunea Europeana si Statele Unite. Au existat in timpul campaniei electorale mesaje fara precedent din partea acestor parti care ilustreaza interesul tot fara precedent fata de Republica Moldova. Uniunea Europeana si Statele Unite au anuntat, prin rezolutii speciale, ca doresc ca scrutinul de duminica sa fie unul corect. In plus, pentru prima data un presedinte american, George Bush, a inclus Moldova intre Ucraina si Georgia, despre toate cele trei tari afirmand ca sunt in momentul in care pot decide democratizarea spatiului ex-sovietic.
Masuri de precautie pentru stavilirea revolutiei portocalii
Cel mai vizibil dintre actorii politici de la Chisinau este Vladimir Voronin. In scrutinul de duminica este implicat indirect - este doar presedintele comunistilor si spera ca acestia sa castige atata putere parlamentara incat sa-l aleaga, mai apoi, in forul legislativ, presedintele tarii. Este, de asemenea, intr-o pozitie contradictorie. Este seful statului, insa nu a demonstrat pana anul trecut ca ar avea vreo prioritate din schimbarea politicii externe a predecesorilor sai - aproape de Rusia, departe de UE si NATO.
Abia acum un an si jumatate a dat semne ca o rupe cu Moscova, cand a refuzat sa semneze planul de federalizare a tarii pe care i l-a propus Kremlinul. La cateva luni distanta a inceput pledoaria sa pentru apropierea de Occident. Acum o saptamana, Moldova a semnat un plan de actiune cu UE, in fapt cadrul de colaborare dintre forul paneuropean si romanii de dincolo de Prut.
In timpul campaniei electorale, Voronin s-a intalnit si cu liderii prooccidentali din zona, omologul sau ucrainean Victor Iuscenko, si cel georgian, Mihail Saakasvili. Toate aceste demersuri ale lui Voronin nu au insa suficienta credibilitate, mai cu seama pentru ca la Chisinau exista un partid - Partidul Popular Crestin Democrat, si un lider, Iurie Rosca, cei care pledeaza pentru apropierea de Vest de la inceputul anilor '90, de la castigarea independentei Republicii Moldova.
Voronin se teme de proteste la Chisinau, asa ca si-a luat masuri de precautie. A expulzat consilierii trimisi de Vladimir Putin pentru victoria Blocului Moldova Democrata, formatiunea promoscovita de la Chisinau. In al doilea rand, a acuzat din start opozitia ca ar intentiona sa fraudeze alegerile. Mai mult, a interzis orice mars de protest, orice demonstratie care ar putea fi organizata dupa 6 martie.
Toate aceste demersuri arata ca Voronin ar dori sa fie perceput in afara tarii ca un corespondent al lui Saakasvili sau Iuscenko. La asta se adauga si acuzatiile sale recente la adresa Kremlinului, potrivit carora ar pregati asasinarea sa.
Voronin si Saakasvili denunta separatismul
PreSedintele georgian Mihail Saakasvili si omologul sau moldovean, Vladimir Voronin, au dat publicitatii o declaratie comuna, in care condamna miscarile separatiste din propriile republici si de pe intreg teritoriul fostei URSS. "Liderii separatisti au creat o alianta criminala internationala", a declarat presedintele georgian. Saakasvili a acuzat pe liderul regiunii separatiste rusofone din Transnistria ca sprijina aprovizionarea cu arme a fortelor proruse din regiunile georgiene Abhazia si Osetia de Sud. De asemenea, el a acuzat separatismul ca fiind la originea criminalitatii, a traficului si a nerespectarii legii, in general. "Exista o legatura intre tarile noastre. Este vorba despre doua tari care au o istorie europeana comuna si care aspira la un viitor comun intr-o Europa unita, unde nu exista loc pentru separatism, incalcari ale legii si criminalitate", a declarat Saakasvili, referindu-se la Georgia si Moldova. In declaratia comuna, "am spus lucrurilor pe nume", a declarat liderul moldovean, adaugand: "Am convenit ca republicile separatiste reprezinta o gaura neagra in care domneste haosul. In plus, ne-am declarat hotararea de a ne uni fortele pentru a rezolva aceste probleme".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
