Daca victoria fortelor de dreapta, Platforma Civica si partidul Lege si Justitie, era aproape sigura la alegerile legislative desfasurate in Polonia la sfarsitul saptamanii trecute, singurele semne de intrebare ramaneau in privinta formatiunii care se va clasa pe primul loc si va desemna primul-ministru, cele doua partide convenind in prealabil in privinta formarii unei coalitii guvernamentale dupa alegeri.
Dupa numararea a peste 90% din voturi, pe primul loc s-a situat formatiunea conservatoare catolica Lege si Justitie cu aproape 27% din voturi, urmata de aliatii lor liberali din cadrul Platformei Civice, care au obtinut peste 24 de procente.
Formatiunea de stanga aflata in prezent la guvernare, SLD, a obtinut rezultate mai bune decat se astepta, adunand 12% din voturi. Insa stanga poloneza a suferit o cadere uriasa in preferintele polonezilor dupa ce castigase alegerile din 2001 cu peste 40 din voturi. Aceasta cadere se datoreaza contraperformantelor economice ale actualei guvernari care nu a reusit sa dinamizeze economia poloneza si nici sa reduca nivelul somajului (care se mentine la una din cele mai ridicate cote din UE, 18% din populatia activa fiind lipsita de un loc de munca) precum si frecventelor scandaluri de coruptie in care au fost implicati liderii social-democratilor.
Alte trei formatiuni politice au reusit accederea in Parlament. Doua formatiuni ale dreptei radicale au reusit scoruri foarte bune in alegeri, partidul Autoapararea si Liga Familiilor Poloneze obtinand 11% si respectiv 8% din voturi. Ultima formatiune care a reusit la limita sa treaca pragul electoral de 5% este Partidul Taranesc.
Aceste rezultate asigura coalitiei alcatuite din conservatori si liberali o majoritate comfortabila in cadrul camerei inferioare a Parlamentului polonez cu peste 285 de locuri, dintr-un total de 460.
Insa presa poloneza afirma ca viitoarea putere va trebui sa treaca peste mai multe obstacole pana va reusi sa-si puna in practica programul electoral.
In primul rand, alegerile au demonstrat slaba incredere de care se bucura clasa politica in randul polonezilor, sub 40% din populatia cu drept de vot prezentandu-se la urne. In al doilea rand, situatia premierului este incerta, candidatul formatiunii Lege si Justitie pentru aceasta functie, Jaroslaw Kaczinski, anuntand ca va renunta la acest post in cazul in care fratele sau geaman, Lech Kaczinski, va reusi sa devina al treilea presedinte din istoria post-comunista a Poloniei la scrutinul programat peste doua saptamani.
Cele mai mari dificultati vor fi cauzate de armonizarea programelor economice ale celor doua formatiuni. Daca liberalii din cadrul Platformei Civice au sustinut in timpul campaniei electorale necesitatea introducerii unor reforme radicale in domeniul legislatiei muncii si al fiscalitatii, formatiunea conservatore Lege si Justitie doreste dimpotriva cresterea impozitelor pe venit, sporirea cheltuielilor guvernamentale si incetinirea procesului de privatizare.
Desi au declarat in repetate randuri ca sunt de acord cu ideea de piata libera, conservatorii se opun masurilor radicale preconizate de liberali, printre care si adoptarii cotei unice de impozitare, la un plafon de 15%.
Liderii conservatorilor au afirmat ca doresc neaparat sa detina pe langa functia de prim-ministru si portofoliile externelor si finantelor. Acest fapt va ingreuna probabil negocierile de formare a unei coalitii cu liberalii si ar putea, de asemenea, sa intarzie aderarea Poloniei la zona euro. Conservatorii sutin ca adoptarea euro va duce la sporirea somajului si va dauna cresterii economice a Poloniei, fapt ce este contestat atat de majoritatea economistilor, cat si de specialistii Platformei Civice.
In cazul in care negocierile dintre conservatori si liberali pentru formarea unei coalitii guvernamentale vor esua, alternativa ar putea fi o alianta a formatiunilor de dreapta, fapt ce ar determina orientarea si mai eurosceptica a Poloniei. mihnea.anastasiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
