Daniel Morar spune ca procurorii nu erau obligati sa-l informeze pe premier in legatura cu urmarirea declansata impotriva vicepremierului.
Motivul este acela ca faptele pentru care este cercetat Copos dateaza de dinainte ca el sa fie membru al Guvernului, deci nu intra sub incidenta legii responsabilitatii ministeriale, in cazul sau aplicandu-se dreptul comun.
Declaratia ii apartine procurorului-sef al Departamentului National Anticoruptie (DNA), Daniel Morar, si reprezinta o reactie la afirmatiile anterioare ale premierului Calin Popescu-Tariceanu, potrivit carora ar fi trebuit sa fie informat in legatura cu inceperea urmaririi penale impotriva vicepremierului George Copos.
Copos este cercetat in legatura cu o tranzactie din 2004, facuta de una dintre firmele sale, Ana Electronic, cu Loteria Romana. Surse judiciare spun ca prejudiciul este de aproximativ un milion de euro.
Procurorul anticoruptie afirma ca lui Copos i s-au adus la cunostinta invinuirile, inca de luni, cand a avut un prim contact cu procurorii anticoruptie, dar el nu a semnat documentul care sa ateste ca a luat la cunostinta de aceste acuzatii, motiv pentru care nici Morar nu a dorit sa le confirme. Morar spune ca vicepremierul nu a semnat actul, motivand ca nu este insotit de un avocat.
Luni, Copos s-a prezentat la DNA fara avocat, iar dupa audieri a spus ca nici nu are nevoie de vreunul, adaugand ca spera sa lamureasca singur situatia pana la finele saptamanii.
Legea responsabilitatii ministeriale obliga procurorii sa instiinteze anumite institutii doar in cazul in care un ministru este cercetat pentru fapte din timpul mandatului sau. In aceste situatii urmarirea penala poate fi ceruta doar de presedinte, de Senat sau de Camera Deputatilor. Nu este cazul lui Copos, spune Morar, intrucat el este cercetat pentru fapte de dinainte de a fi membru in Cabinet, motiv pentru care pentru el se aplica dreptul comun.
Morar a comentat si "autosuspendarea" unor persoane invinuite sau cercetate in ultima vreme din functii politice - este cazul lui Copos care a demisionat din functiile din Partidul Conservator, al lui Adrian Nastase, autosuspendat din functia de vicepresedinte al PSD si al lui Dan Ioan Popescu, autosuspendat din functia de sef al filialei Bucuresti a PSD. Potrivit lui Morar, aceste autosuspendari nu-i ajuta pe procurori. "Nu functiile de partid dau imunitati si privilegii unor persoane", a spus Morar, subliniind ca benefiile sunt date de functiile de stat pe care acesti oameni le detin.
Atat Copos cat si Nastase si Popescu sunt si parlamentari, dar si-au conservat aceste pozitii, drept urmare beneficiaza de imunitate parlamentara. In astfel de cazuri, in care cei cercetati sunt trimisi in judecata este necesara o cerere adresata de Ministerul de Justitie, fie Camerei, fie Senatului, pentru ridicarea imunitatii celor vizati.
Unii pleaca de bunavoie
Unii inalti demnitari straini au demisionat dupa inceperea unor cercetari impotriva lor:
* Premierul ceh, Stanislav Gross, acuzat de coruptie, a demisionat, in aprilie 2005, dupa ce justitia a inceput o cercetare preliminara.
* Ministrul justitiei David Bluncket a demisionat, in decembrie 2004, dupa inceperea unei anchete in care era acuzat de abuz in functie.
* Seful republicanilor din Camera Reprezentantilor Tom DeLaya a demisionat anul trecut din aceasta pozitie, in urma declasarii unor proceduri judiciare impotriva sa.
* Intreaga Comisie Europeana a demisionat in 1999, dupa doua luni de anchete care priveau implicarea unui comisar in deturnare de fonduri si afaceri de nepotism.
* Fostul premier francez Alain Jupee si fostul cancelar german Helmuth Khol s-au retras definitiv din viata politica dupa anchete (Juppe a si fost condamnat) privind finantari ilegale ale campaniilor electorale.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
