Statisticile din acest an arata ca multe dintre actiunile de pe piata nereglementata au devenit mai tranzactionate decat "blue-chipuri" de la categoria I a pietei de la Bucuresti, in conditiile in care la inceputul acestui an multi brokeri nu recomandau actiunile cotate pe piata RASDAQ din cauza lipsei de lichiditate, iar investitorii se temeau ca ar putea ramane captivi in societati care nu se tranzactioneaza.
"Vedetele" RASDAQ-ului, precum titlurile Armax Gaz Medias (ARAX) si Albalact Alba-Iulia (ALBZ) au inregistrat in acest an rulaje medii zilnice mai ridicate decat cele ale titlurilor Biofarm Bucuresti, care s-a ridicat la circa 221.000 euro.
De altfel, multe dintre acestea si-au aratat deja intentia de a se transfera pe piata de la Bucuresti, printre ele numarandu-se Dafora Medias (DAFR), Imotrust Arad (ARCV), Prospectiuni Bucuresti (PRSN), Albalact Alba-Iulia (ALBZ) sau Prebet Aiud (PREB).
Mai mult de 20 de actiuni cotate pe piata RASDAQ s-ar plasa cu usurinta in topurile celor mai tranzactionate titluri de la Bursa de Valori Bucuresti, acestea inregistrand rulaje medii zilnice de peste 40.000 euro.
Trebuie avut in vedere si faptul ca cele mai multe dintre ele s-au apreciat de cateva ori de la inceputul acestui an, astfel ca rulajele de tranzactionare din prezent intrec cu mult aceste valori.
Schimbarea de optica din partea investitorilor fata de piata RASDAQ s-a produs mai cu seama in ultimele luni, cand piata reglementata a dat semne de slabiciune, multe dintre cotatii prabusindu-se pe fondul crizei la nivel international de pe piata creditelor.
Astfel, in lipsa unor alternative viabile de investitii, multi investitori si-au indreptat atentia catre piata RASDAQ, incercand sa "sape" dupa noi "comori".
Numai in acest an, investitorii au descoperit peste 180 de noi companii, care au fost scoase din anonimat ca urmare a interesului tot mai mare pentru emitenti cu perspective mari de crestere. Practic, numarul companiilor care se tranzactioneaza in mod curent pe piata RASDAQ s-a dublat de la jumatatea anului trecut, ajungand la peste 400 de emitenti ce intrunesc conditiile pentru a li se impune conditiile de limitare a variatiei pretului, respectiv sa se tranzactioneze cel putin o data pe saptamana in ultimele trei luni, iar in ultimul an sa se fi transferat in piata peste 1% din capitalul social.
Multe dintre actiunile care astazi sunt tranzactionate zilnic pe piata lipseau anul trecut din "peisajul" pietei RASDAQ. Un exemplu in acest sens il reprezinta compania din domeniul serviciilor de petrol si gaze Prospectiuni Bucuresti (PRSN), care in prezent este cea mai mare companie listata pe RASDAQ, cu o valoare de piata care se apropie de 400 milioane de euro si una dintre cele mai tranzactionate in prezent.
Compania a atras actionariatul nu numai prin rezultatele bune pe care le-a raportat in ultima perioada, dar si prin acordarea de actiuni gratuite, intr-un raport insemnat.
Printre actiunile importante fara de care unii dintre investitori nu si-ar putea imagina in prezent piata RASDAQ, tranzactioante foarte rar anul trecut, sunt titlurile companiei imobiliare Imotrust Arad (ARCV), cele ale producatorului de masini Automobile Craiova (AUCS), sau titlurile companiei de constructii Concefa din Sibiu (COFI), emitenti pe care s-au realizat peste 1.000 de tranzactii numai in ultimele 20 de sedinte ale pietei RASDAQ. Alte astfel de actiuni, din domeniul constructiilor, sunt cele ale Transilvania Constructii din Cluj (COTR), Constructii Sibiu (CONR), Macofil Targu-Mures (MACO), Constructii Bihor Oradea (COBJ), Edil Constructii Arad (EDIL) sau SCT Bucuresti (SCTB).
Daca la inceputul anului "rasdacele" punctau mai mult la capitolul aprecieri ale preturilor si mai putin la lichiditate, valorile la care au ajuns cotatiile acestora in ultima perioada au indemnat pe unii actionari mai vechi sa-si valorifce pe piata o parte din detineri, fapt ce a condus la un aflux important de lichiditate.
Cei care au intrat in actionariat in aceste conditii au facut-o mai putin pentru a specula un anumit nivel de pret, ci mai mult pentru potentialul de crestere pe care compania il oferea pe un termen mai indelungat.
Interesul pentru piata RASDAQ nu este unul intamplator, cei mai multi dintre brokeri considerand ca piata de la Bucuresti este una supraevaluata din cauza lipsei de listari din ultimii ani, in conditiile in care banii au continuat sa "curga" pe Bursa.
Chair si fondurile mari de investitii straine au facut pasul catre piata RASDAQ, cautand sa-si asigure cate o participatie in companiile mai cunoscute de pe piata.
Din cele 450 de milioane de euro pe care strainii le-au adus pe Bursa in acest an, o treime, respectiv 150 de milioane de euro, au luat calea RASDAQ-ului. Trei dintre cele mai mari compani cotate pe piata au fost preluate in acest an de straini.
Fondul de investitii american Advent a platit 22,3 milioane de euro pe un pachet de 65% din actiunile producatorului de materiale de constructii Ceramica Iasi (CERE), fondul dublandu-si banii in numai trei luni pe fondul aprecierii cotatiei acestor titluri.
La sfarsitul lunii iulie austriecii de la Vienna Insurance Group au cumparat 30% din actiunile companiei de asigurari Asirom Bucuresti cu 47 de milioane de euro si urmeaza sa preia un alt pachet de 20% din titluri de la omul de afaceri Ioan Niculae.
Cehii de la fondul de investitii PPF au ajuns sa detina 70,81% din actiunile companiei de asigurare Ardaf Cluj (ARDF) dupa ce au achizitionat un pachet de 56% din actiuni de la omul de afaceri Ovidiu Tender in schimbul a 35 milioane de euro si ulterior si-au majorat participatia cumparand direct din piata.
Cele trei companii, care se regasesc printre cele mai mari de pe piata RASDAQ, intentioneaza sa atraga in urmatoarea perioada de la investitori circa 55 milioane de de euro, prin intermediul unor majorari de capital.
Companiile incearca sa profite astfel de excesul de lichiditate din piata, dar si de interesul foarte ridicat al investitorilor locali pentru astfel de operatiuni care au adus nu de putine ori castiguri de ordinul a doua sau chiar trei cifre in decurs de cateva luni.
Avand ca exemplu succesul companiilor lichide care au derulat recent astfel de operatiuni, multe dintre companiile mici listate de pe RASDAQ incearca sa profite de surplusul de bani pe care investitorii sunt dispusi sa-l investeasca in actiuni pentru a derula majorari de capital de ordinul milioanelor de euro.
Numai doua companii, Celule Electrice Bailesti si Mecanica Rotes din Targoviste, avandu-l printre principalii actionari pe omul de afaceri Catalin Chelu, vor sa stranga de pe Bursa peste 25 milioane de euro. Adrian Cojocar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
