Dezastrul fondurilor europene se adânceşte. Antreprenorii îşi cer acum banii de la guvern

Pe lângă faptul că statul nu a reuşit să atragă decât un maxim de aproximativ 9% din fondurile europene (din 19,6 miliarde de euro împrumutaţi de la FMI), cu un "apogeu" în luna august de numai 3,8 milioane de euro absorbiţi, acum statul poate plăti de la buget datoriile către cei care îşi cer acum banii pentru proiectele POSDRU (în valoare de 3,5 miliarde de euro).

"Din păcate, actualul guvern a preluat toate disfuncţionalităţile anterioare, dar nu ne mai dorim unul care să se victimizeze şi care să joace pig-pong cu opozanţii, ci unul care să arate că poate depăşi aceste obstacole", a afirmat ieri Corina Dragomirescu, fondator al Academiei de Advocacy, în cadrul unei conferinţe organizate de fonduri-structurale.ro, Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale şi Advocacy, în care reprezentanţii lor au prezentat o scrisoare deschisă adresată Guvernului Ponta.

Marţi, premierul Victor Ponta a spus că problemele ce ţin de neplata rambursărilor se vor rezolva "până la finalul anului, sigur", răspuns pe care beneficiarii şi partenerii POSDRU l-au catalogat drept vag, nefiind o garanţie suficientă pentru aceştia.

De altfel, situaţia de fondurile europene este rezolvată de premierul Ponta prin declaraţii privind intenţia de a adopta modelul polonez de absorbţie a banilor europeni, care presupune crearea unui minister care să aibă activităţi numai în acest sens. Însă acest lucru se poate întâmpla numai începând cu anul 2014, când se va iniţia noul exerciţiu bugetar de la nivelul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, proiectul ar putea întâmpina dificultăţi la nivel de implementare, având în vedere că acest proiect nu este văzut cu "ochi buni" de cei care administrează în prezent fondurile europene, în special de funcţionarii publici. Chiar într-un articol publicat în ziarul Gândul în urmă cu mai mult de două săptămâni reieşea faptul că cei 1.800 de funcţionari publici care se ocupă de gestionarea fondurilor europene beneficiau de bonusuri de până la 75% din salariul de bază, oferite de superiorii ierarhici sau şeful instutuţiilor.

Înfiinţarea unui minister care să se ocupe strict de problema fondurilor europene ar putea fi una din soluţiile care ar duce şi la o mai bună gestionare a rambursărilor pentru proiectele POSDRU şi care, implicit, ar salva multe dintre organizaţiile care acum nu mai pot susţine continuarea acestora din finanţarea proprie, în condiţiile în care băncile nu mai sunt dispuse să se acorde credite.

"Am aşteptam 196 de zile pentru a primii banii pe o cerere de rambursare şi în acest moment nu facem altceva decât să rostogolim datoriile fie către bănci, furnizori sau altor persoane. Da, bun, luăm credite, dar cât putem să facem asta în condiţiile în care nu mai eşti pe plus decât cu garanţii imobiliare?Ne-au fost sechestrate echipamentele şi ne-au închis spaţiile în care lucram pentru că nu ne mai puteam plăti chiriile. Noi ne-am asumat cei 5% din proiect prin finanţare proprie, dar semnat în condiţiile unor rambursări ritmice şi a TVA", precizează Marie Jeanne Iordache, manager al organizaţiei cu activităţi în formarea profesională a adulţilor.

În prezent, beneficiarii spun că nu mai au resurse să susţină proiectele POSDRU şi că au făcut acest lucru mai mult decât precizau contractele (trei luni - n.red), însă statul tot nu şi-a achitat obligaţiile contractuale. Prin urmare, în condiţiile în care dacă până la 30 septembrie guvernul nu reia rambursările, aceştia se gândesc la o ultimă soluţie - acţiunea în instanţă.

"Dacă nu vom vedea schimbări în curând vom încerca să fim mai agresivi în campaniile noastre prin care tragem un semnal de alarmă, nu vom recurge din start la acţiuni în instanţă pentru că vom atrage răspunderi şi mai mari. Nu vrem să executăm silit statulu, pentru că până la urmă el va fi nevoit să plătească aceste datorii de la buget, nu Comisia Europeană, dar trebuie să se mişte ceva în acest sens", a adăugat Barna.