Investiţiile străine sunt lăsate de izbelişte. În primul semestru declinul a fost de 20%
Investiţiile străine au continuat să se prăbuşească în primul semestru, România nereuşind să devină atractivă în ciuda menţinerii economiei în teritoriul pozitiv, cu o creştere estimată a PIB de circa 2%.
La jumătatea anului, investiţiile străine directe (ISD) au înregistrat un declin de 20% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, ajungând la 666 mil. euro. În situaţia în care va continua acest trend, anul 2013 ar putea marca minimul ultimilor 11 ani pentru ISD, după ce în 2012 investiţiile străine au totalizat doar 1,6 mld. de euro.
Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi.
Majoritatea prognozelor analiştilor indică un avans al economiei de aproximativ 2% pentru prima jumătate a anului, iar pentru întregul an 2013 analiştii locali şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică spre 2 - 2,5%. Cifrele privind evoluţia economiei în S1 vor fi anunţate mâine de către Institutul de Statistică.
România atrage în prezent investiţii străine directe sub nivelul altor ţări din Europa Centrală şi de Est şi cu mult sub propriul nivel din 2004 - 2008, iar acesta este un efect întârziat al recesiunii economice, al turbulenţelor interne din anii precedenţi şi al orientării puternice a fluxurilor de capital pe relaţia cu zona euro aflată în recesiune, consideră Eugen Sinca, analistul-şef al BCR.
El consideră că România are nevoie în prezent de vizibilitatea internaţională pe care o pot oferi 3-4 proiecte economice mari, care să fie începute sau terminate în următoarele luni.
„Putem vorbi despre finalizarea unui tronson de autostradă şi reducerea concretă a timpului şi a costului de transport pe o anumită porţiune, lansarea unor parteneriate publice-private de anvergură, finalizarea cu succes a câtorva privatizări din domeniul energetic până la finalul acestui an sau valorificarea potenţialului economic şi ştiinţific al a laserului ELI, despre care se vorbeşte prea puţin în prezent.“
După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat patru ani de căderi continue. Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.
Volumul mic al investiţiilor străine arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional.
România are şi o agenţie responsabilă de investiţiile străine. Până anul trecut patru şefi numiţi politic s-au perindat pe la conducerea Centrului de Promovare a Comerţului şi a Investiţiilor Străine. De Ştefan Imre, Gabriel-Bogdan Neidoni, Mihail Ovidiu Mihăilă şi Constantin- Matei Lăpădat nu a auzit nimeni din mediul de business. În 2012, la conducerea acestui centru a fost numit Sorin Vasilescu, care lucra de mai mulţi ani în instituţie. Însă situaţia investiţiilor străine nu s-a îmbunătăţit. Aceşti oameni, care s-au perindat câteva luni fiecare la conducerea instituţiei care se ocupă de investiţiile străine, ar trebui, teoretic, să negocieze cu mari directori de companii multinaţionale pentru a-i convinge să înceapă sau să continue investiţiile în România.
La valul precedent de investitori străini, înainte de criză, elementele principale de atracţie au fost cota unică şi procesul de convergenţă la UE. Iar printre atuuri figurau piaţa de desfacere mare şi forţa de muncă ieftină. România rămâne în continuare atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei internaţionale.
„Oportunităţile de care România poate profita la nivel internaţional sunt numeroase“, potrivit analistului-şef al BCR.
„Creşterea costurilor de producţie în China şi încetinirea economiei chineze la 7% de la rate de 10% în trecut, turbulenţele din nordul Africii care determină o scădere a numărului de turişti sau politicile anti-investitori străini ale mai multor ţări pot determina o reorientare geografică a unor proiecte de investiţii dacă noua ţară gazdă va oferi condiţii mai bune. Dacă vom reuşi să stabilizăm creşterea economică în jurul nivelului de 4% pe termen mediu şi vom evita acumularea de noi dezechilibre macroeconomice putem spune că avem ingredientele de succes pentru atragerea de investiţii străine directe“, a mai spus analistul-şef al BCR.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.08.2013.