Statul turc va garanta în premieră finanţarea privată a megaproiectelor de infrastructură, asociate de critici cu fapte de corupţie
Turcia va oferi în premieră garanţii de stat companiilor private pentru finanţarea marilor proiecte de infrastructură contractate de stat ca parte a planurilor guvernului Erdogan de a aduce economia ţării în rândul primelor zece ca mărime la nivel mondial până în 2023, scrie The Wall Street Journal. Proiectele monumentale de construcţii din Turcia sunt adesea asociate cu oameni de afaceri apropiaţi politicienilor de la conducere şi cu fapte de corupţie.
Noua politică a guvernului permite Trezoreriei să preia datorii ale companiilor implicate în proiecte de infrastructură licitate de stat care costă minimum un miliard de lire turceşti (469 de milioane dolari).
Măsura face parte din promisiunea premierului turc de a „face tot ce este necesar“ pentru a realiza investiţiille de 400 de miliarde de dolari cu care guvernul speră să transforme economia turcă într-una din cele mai mari zece ale lumii. Turcia se află pe locul 17 la nivel mondial în funcţie de mărimea PIB-ului.
Dar unii economişti şi foşti oficiali guvernamentali sunt sceptici şi avertizează că decizia privind garantarea împrumuturilor ameninţă să submineze disciplina fiscală, una dintre cele mai mari realizări ale partidului de guvernământ din Turcia, AKP, de la venirea la putere în 2002.
Construcţiile şi corupţia
Şefi din companii de construcţii din Turcia implicate în construcţia unui nou aeroport care va deservi Istanbul, unul dintre cele mai mari astfel de proiecte din lume, şi a unui nou pod peste strâmtoarea Bosfor au fost arestaţi anul trecut în ampla investigaţie de corupţie în urma căreia au fost reţinuţi şi fii de miniştri.
Una din companiile din consorţiul care a câştigat anul trecut licitaţia pentru aeroport, cea mai mare din istoria Turciei, este Cengiz Insaat, condusă de Mehmet Cengiz. Managerul face parte alături de unul din fiii lui Erdogan dintr-un board al unei organizaţii caritabile la o universitate care poartă numele lui Erdogan. De asemenea, omul de afaceri provine din oraşul de baştină al premierului turc.
Numele lui Cengiz a apărut pe o listă a celor propuşi pentru o a doua rundă de interogatoriu, dar audierile nu au mai avut loc pentru că poliţia a refuzat să se supună ordinelor procurorilor, scria în decembrie publicaţia turcă Radikal, citată de Bloomberg.
Disciplina fiscală
Venirea la putere a partidului lui Erdogan în 2003 a pus capăt unui deceniu de guvernare a unei coaliţii instabile. Guvernul AKP a respectat cu stricteţe un program de împrumut al FMI. Sub Erdogan datoria Turciei a scăzut la 35% din PIB anul trecut de la 74% în 2002. De asemenea, deficitul bugetar a scăzut până la 1,2% din PIB anul trecut de la 11,9% în timpul crizei economice din 2001.
„Noua politică pune capăt disciplinei fiscale în Turcia“, a declarat Hakan Ozyildiz, fost oficial al Trezoreriei pentru Wall Street Journal. „Pentru prima dată în istoria noastră, statul îşi poate asuma datoria sectorului privat. Aceasta este o problemă mai mare decât pierderile publice de dinainte de criza din 2001“, a adăugat el.
„Pasul înapoi faţă de măsurile de reducere a garanţiilor Trezoreriei este un eveniment negativ“, avertizează şi Fatih Keresteci, strateg la HSBC Istanbul.
Noul aeroporturt al Istanbulului, noul pod peste Bosfor şi autostrada Istanbul – Izmir, proiecte în desfăşurare, au preţuri totale de licitaţie de 25 miliarde euro, conform publicaţiei turceşti Today’s Zaman. Responsabilitatea financiară pentru proiecte precum cele trei ar putea teoretic să fie preluată de Trezoreria statului în cazul în care circumstanţe neprevăzute ar face ca acestea să eşueze, potrivit ziarului turc.