Cum ar arăta bursa de la Bucureşti fără stat: doar 13 companii şi capitalizare de opt ori mai mică

Dacă nu ar fi avut loc privatizările în masă derulate la începutul anilor ’90, în urma cărora sute de companii au intrat la tran­zac­ţionare pe piaţa RASDAQ, şi nici lis­tările de mai târziu ale companiilor de stat, pe piaţa regle­mentată a Bursei de la Bucureşti (BVB) s-ar fi tranzacţionat în prezent acţiunile a 13 companii, iar capitalizarea bursieră cu­mu­lată a acestora ar fi fost de 15,5 miliarde de lei, de peste opt ori mai mică decât în prezent.

 

Cele 83 de societăţi listate acum pe piaţa re­gle­­mentată au o capitalizare cumulată de 127,4 miliarde de lei, iar mare parte din acestea au ajuns la tranzacţionare în urma pri­va­­tizărilor. Cele mai recent listările ale statului sunt cele ale Transgaz, Transelectrica, Fondul Pro­prietatea, Nuclearelectrica, Rom­gaz şi Electrica. Doar două companii din indicele BET, principala referinţă a bursei, s-au listat din proprie iniţiativă - Banca Transil­vania şi Bursa de Valori Bucureşti.

 

Dezvoltarea bursei locale în principal prin inter­­mediul privatizărilor nu este însă un caz sin­­gular, ci caracterizează majoritatea burselor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv Polonia, care a ajuns cel mai mare operator bursier toc­mai graţie privatizărilor făcute de guvernul po­lonez.

 

„Dezvoltarea bursei prin privatizări este o caracteristică normală pentru că provenim dintr-o economie centralizată, iar timp de peste 40 de ani nu am avut bursă. Trebuia recu­­perat rapid decalajul faţă de alte pieţe finan­­ciare. Privatizarea prin piaţa de capital rămâne cea mai transparentă soluţie“, consi­deră Octavian Molnar, director general al firmei de brokeraj IFB Finwest.