Viaţa Portugaliei după bailout: „Ne-am câştigat dreptul să nu mai fim de acord cu Fondul Monetar Internaţional“

Autor: Luiza Chiroiu 13.07.2015

La un an de la ieşirea din progra­mul internaţional de bailout, Portu­galia a început să ram­bur­seze anticipat împrumutul luat de la FMI, iar investitorii pare că şi-au recăpătat încrederea în economia por­tu­ghe­ză. Sincronizarea este perfectă pen­tru poli­ticieni, care scot acum la înain­tare un întreg arsenal de promisiuni pentru alegerile par­lamentare din toamnă, vorbind despre re­duceri de taxe şi creşteri de salarii unei popu­laţii sărăcite de măsurile de austeritate luate în ultimii ani.

„Marea diferenţă dintre acum şi pe­rioa­da bailout-ului este că astăzi putem să nu fim de acord cu FMI, pentru că ne-am câştigat acest drept“, spunea Maria Luis Albuquerque, ministrul portughez de finan­ţe, în urma publicării unui raport de către FMI în luna mai, în care instituţia arăta că Portu­galia nu a adoptat încă toate reformele nece­sare creării unei economii competitive.

Afirmaţia lui Albuquerque sugerează că Por­tugalia, considerată elevul ascultător al Eu­ropei, care a urmat întocmai lista de mă­suri de austeritate dictată de creditorii ex­terni, nu mai este dispusă să accepte ames­te­cul FMI în politicile economice ale guver­nu­lui, scrie The Wall Street Journal.

Semnalul a fost dat de anunţul guver­nu­lui conservator de la Lisabona din ianuarie le­gat de plata anticipată a împrumutului de la FMI. Două luni mai târziu, Portugalia rambursa cu un an mai devreme o tranşă de 6,6 miliarde euro către FMI.

La începutul lui iunie, Albuquerque a spus că guvernul va plăti încă aproximativ 2 mi­liar­de euro către FMI în iunie. Mai im­portantă decât rambursarea în sine a cre­di­tu­lui este recuperarea încrederii inves­ti­to­rilor şi a capacităţii de a ieşi pe pieţele inter­na­ţionale pentru a se împrumuta la dobânzi de sub 2%., în condiţiile în care Portugalia a luat bani de la FMI la o dobândă de 4%.

„O reducere cu două procente a dobân­zii înseamnă economisirea a jumătate de miliard de euro pe an – deci este o mişcare deşteaptă a guvernului“, spune Joao Duque, profesor universitar la şcoala de Economie şi Management din Lisabona.

Nu doar respectarea măsurilor de aus­teri­tate impuse de creditorii internaţionali au contribuit la înfăptuirea „miracolului datoriei portugeze“, ci şi mâna de ajutor pe care Portugalia a primit-o de la BCE odată cu lansarea programului de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale, care a dus la scăderea costurilor de împrumut ale ţării, scrie Deutsche Welle.

 

Sacrificiile pentru credibilitate

Pe de altă parte, măsurile luate în tim­pul programului de bailout şi-au pus am­prenta pe situaţia economică internă.

Rata şomajului din Portugalia se află încă la un nivel ridicat, de aproape 14 %, peste media UE, tinerii se mută în străină­ta­te în căutarea unui trai mai bun, sistemul public de sănătate de-abia mai supra­vieţuieşte, iar taxele sunt mai mari decât niciodată.

Pentru a se apropia de ţinta de deficit bu­getar de 3% cerută de instituţiile inter­na­ţionale, guvernul conservator al lui Pedro Passos Coelho a crescut în două trepte taxa pe valoarea adăugată, de la 19% la 23%, a tăiat cu 5% cele mai mari salarii din sectorul bugetar şi a amânat începerea unor proiecte de infrastructură.

Cu doar câteva luni înainte de alegeri, Partidul So­cia­list, aflat în opoziţie, a afir­mat că între­g programul de bailout a fost o greşeală şi a promis că va tăia taxele şi va readuce sa­la­riile din sectorul bugetar la nivelul de dinain­tea crizei. Socialiştii sunt în faţa actualului partid de guvernare în sondajele de opinie pri­vind intenţia de vot la alegerile generale din toamnă.

Partidul Socialist Democrat le-a pro­mis alegătorilor un plan asemănător, dar care să fie implementat până în 2019, astfel încât Portugalia să respecte ţinta de deficit cerută de instituţiile europene încă din acest an.