Cinci bănci dispar din statisticile pieţei româneşti. Deocamdată…
Consolidarea sistemului bancar în urma tranzacţiilor de vânzare de portofolii şi de bănci din ultimii ani se va vedea în statistici, numărul de jucători care activează pe piaţa locală urmând să se reducă la 35 de bănci.
Acţionarii Băncii Carpatica au aprobat participarea fondului american de private equity JC Flowers la o majorare de capital de 110 mil. lei care ar trebui să aibă loc în noiembrie. JC Flowers a încheiat în iulie un memorandum cu acţionarii reprezentând 57% din capitalul Carpatica şi va avea dreptul de a subscrie acţiunile rămase nesubscrise în majorarea de capital. Totodată, în acest an câteva bănci prezente pe piaţa locală şi-au manifestat interesul pentru cumpărarea unei bănci româneşti cu capital grecesc. Din cele patru bănci româneşti cu capital grecesc - Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească -, deocamdată doar Piraeus Bank a făcut un pas spre vânzare.
Banca Transilvania a semnat la sfârşitul anului trecut un angajament ferm pentru preluarea Volksbank, iar în aprilie a anunţat finalizarea tranzacţiei. Procesul de integrare a Volksbank în Banca Transilvania a parcurs câteva etape şi a intrat în linie dreaptă, fuziunea urmând să se finalizeze în 2015. Data efectivă a fuziunii BT-Volksbank este 31 decembrie 2015, moment din care Volksbank România îşi încetează existenţa, iar întregul său patrimoniu va trece la Banca Transilvania. Banca Transilvania, a treia ca mărime din sistemul bancar, a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de rambursare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România. După finalizarea procesului de preluare a Volksbank, Banca Transilvania se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen.
Britanicii de la RBS derulează ultimele proceduri de ieşire de pe piaţa locală după ce au transferat prin două tranzacţii separate portofoliile de retail şi corporate către UniCredit. O parte din angajaţi au fost deja preluaţi de UniCredit, procesul de închidere a sucursalei de la Bucureşti a grupului britanic RBS urmând să se finalizeze la sfârşitul acestui an.
Banca a fost preluată de britanicii de la RBS în cadrul unei tranzacţii globale în 2008. RBS a căutat iniţial un cumpărător pentru bancă, dar negocierile au eşuat şi ulterior s-au decis să vândă doar businessul de retail. În cele din urmă, au vândut şi portofoliul corporate. Britanicii au transferat către UniCredit prin cele două tranzacţii din toamna lui 2013 şi de la finalul anului trecut active de circa o jumătate de miliard de euro, iar odată cu închiderea RBS România pun capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.
O altă mişcare pe piaţa bancară a fost preluarea portofoliului integral al Millennium Bank de către OTP Bank, sucursala locală a celui mai mare grup financiar maghiar. OTP Bank va finaliza procesul de integrare a băncii Millennium, cumpărată la jumătatea anului trecut, în luna octombrie 2015. Grupul OTP a reuşit astfel să cumpere o bancă locală după ce în 2011 eşuase în negocierile pentru preluarea RBS. OTP a plătit 39 mil. euro pentru subsidiara locală a Millennium şi s-a angajat să ramburseze liniile de finanţare acordate de grupul de la Lisabona. Odată cu achiziţia Millennium, maghiarii au ajuns la o cotă de piaţă de circa 2% şi s-au apropiat de grupul primelor zece bănci din sistem. OTP Bank a preluat de la Millennium active de circa 600 mil. euro şi 80.000 de clienţi.
Portughezii de la Millennium şi-au scos la vânzare banca locală în 2013 după o „aventură“ de şapte ani pe piaţa românească. Millennium a construit în 2007 o bancă de la zero la Bucureşti şi a investit câteva sute de milioane de euro după ce a pierdut finala privatizării BCR în faţa austriecilor de la Erste. Criza le-a dat peste cap planurile portughezilor, care nu au reuşit să strângă o bază suficient de mare de clienţi şi nici să depăşească etapa pierderilor.
Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale. Banca şi-a schimbat strategia şi a decis să-şi reducă gradual operaţiunile din România pe o perioadă de trei ani şi să vândă pe bucăţi portofoliul de credite, potrivit unui raport al grupului cipriot. Bank of Cyprus se retrage de pe piaţa locală după ce sucursala de la Bucureşti a trecut printr-o criză majoră în primăvara anului 2013 şi a fost nevoită să-şi vândă portofoliul de retail către Marfin Bank. Banca a fost închisă atunci timp de o lună după ce s-a confruntat cu un val uriaş de retrageri din depozite din cauza problemelor băncii-mamă din Cipru. Sucursala de la Bucureşti a ajuns să mai administreze doar creditele corporate şi un portofoliu de active imobiliare. Ciprioţii au închis după criza din primăvara lui 2013 toată reţeaua de unităţi, o parte din angajaţi fiind transferaţi odată cu creditele şi depozitele la Marfin. Bank of Cyprus operează acum doar prin sucursala aflată pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti.
Bank of Cyprus a avut anul trecut o tentativă de a vinde la pachet tot portofoliul de credite locale, dar într-un final a decis să schimbe strategia, preţul oferit de potenţialii cumpărători fiind considerat prea mic. Fondul de investiţii Sankaty şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) oferiseră circa 100 mil. euro pentru pachetul de credite de peste o jumătate de miliard de euro, care includea finanţări performante şi neperformante. Ciprioţii angajaseră banca britanică HSBC pentru a se ocupa de procesul de vânzare a operaţiunilor de la Bucureşti.
Montepio, sucursala locală de dimensiuni reduse a grupului portughez cu acelaşi nume, nu mai figurează pe lista instituţiilor de credit din registrele BNR. Montepio a intrat pe piaţa locală la începutul anului 2008 şi avea o prezenţă redusă în România. La finalul anului trecut sucursala locală contabiliza active de numai 200.000 de lei, potrivit raportului anual al BNR şi se clasa pe ultimul loc în clasament cu o cotă de piaţă de sub 1%.
Montepio este astfel a doua bancă europeană, după instituţia spaniolă La Caixa, care îşi închide pur şi simplu sucursala locală fără să încerce o tranzacţie de vânzare în condiţiile în care nici nu avea un portofoliu prea consistent.
Criza a venit şi cu rebranding-uri în sistemul bancar
Şase bănci au fost redenumite în ultimii ani pentru că şi-au schimbat proprietarul sau pentru că au vrut să se reinventeze şi să scape de imaginea din trecut.
Seria rebrandingurilor a început încă din 2008, când grecii de la Egnatia au fost preluaţţi de grupul cipriot Marfin, iar banca şi compania de leasing locale au preluat identitatea noului acţionar.
A urmat în 2010 MKB Romexterra, o instituţie de credit cu acţionariat maghiar la vremea aceea, care şi-a schimbat numele în Nextebank, în cadrul unui proces de restructurare prin care banca a trecut în încercarea de a-şi eficientiza operaţiunile şi de a-şi curăţa bilanţul afectat de neperformanţă. Procesul de restructurare şi rebranding a făcut parte din strategia maghiarilor de a ieşi de pe piaţa locală, banca fiind preluată anul trecut de fondul de investiţii Axxess Capital, după ce o altă încercare de vânzare eşşuase în 2012.
Grecii de la Emporiki şi-au schimbat numele în Credit Agricole în 2012. Grupul francez Credit Agricole era acţionarul Emporiki Grecia, iar când criza datoriilor suverane ale statului elen s-a intensificat, banca de la Atena a fost vândută, iar francezii au preluat direct controlul subsidiarelor locale.
Un alt brand grecesc dispărut în perioada de criză de pe piaţa locală a fost cel al ATE Bank. O parte din portofoliul băncii a fost preluat de Piraeus, iar licenţa şi mai multe sucursale, împreună cu o parte din credite şi depozite, au fost preluate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, unul dintre “regii asfaltului”. Instituţia de credit funcţionează de anul trecut sub numele Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI).
Totodată, banca Italo-Romena şi-a schimbat anul trecut numele în Veneto Banca, după fuziunea celor două bănci italiene prin absorbţia Italo-Romena.
Iar ultima pe lista rebrandingurilor din bănci este Romanian International Bank (RIB), care a fost preluată la finalul anului 2013 de grupul polonez Getin Holding şi care din 2015 funcţionează sub numele de Idea Bank, un brand utilizat de polonezi pe toate pieţele din regiune unde au operaţiuni.