Ungaria: cifrele bune ignoră problemele reale
Rata şomajului din Ungaria a coborât sub 6% în perioada februarie-aprilie, potrivit Biroului Central de Statistică (KSH). Când numără oamenii care au loc de muncă, KSH îi include şi pe ungurii care lucrează în străinătate şi pe participanţii la programele guvernamentale de sprijin pentru piaţa muncii (persoane care pentru a primi ajutoare de şomaj trebuie să muncească pentru stat).
Cifrele arată o îmbunătăţire, dar nu arată realitatea. În realitate, ecomomia maghiară nu o duce rău, dar nici excepţional de bine. Nu creşte aşa cum o fac economiile vecine, dar avansează suficient de rapid pentru a crea un deficit de forţă de muncă în multe domenii.
Totuşi, există un grup de persoane care nu reuşesc să-şi găsească o slujbă de calitate, grup care-i include pe participanţii la programele guvernamentale de sprijinire a pieţei muncii.
Acestea sunt persoane care câştigă mai puţin decât salariul minim pe economie, pentru munci precum măturatul străzilor. Ele reprezintă circa 5% din totalul forţei de muncă şi o problemă de structură. Guvernul le ascunde existenţa cu numere comice.
Înainte ca guvernul Fidesz să vină la putere în 2010, mult mai puţini oameni participau la astfel de programe şi erau consideraţi şomeri.
Actualul guvern a cerut institutului de statistică să schimbe modul în care este calculat şomajul, iar rezultatul sunt cifre mai bune.
Într-un mod similar, guvernul cere KSH să nu includă Eximbank (Hungarian Export-Import Bank) la capitolul sector guvernamental când calculează deficitul bugetului de stat. Eurostat, agenţia de statistică a Comisiei Europene, a explicat că acest mod de calcul este greşit deoarece Eximbank aparţine guvernului şi nu este o entitate care funcţionează pe o piaţă. Şeful KSH şi ministerul maghiar al economiei se contrazic cu Eurostat despre cum ar trebui clasificată banca, iar impactul ei asupra bugetului nu este neglijabil.
Deficitul este mult mai mic dacă din calcul este exclusă Eximbank, ceea ce permite guvernului să se finanţeze mai mult pe datorie în următorii ani, în condiţiile în care partidul de guvernământ pregăteşte bugetul de dinaintea alegerilor.
KSH, înfiinţat în 1897, este o organizaţie semiautonomă, nonguvernamentală, catalogată recent de Comisia Europeană ca fiind imparţială.
Acest material este o preluare dintr-o ediţie de la începutul lunii iunie, publicată după ce, se pare că, autorităţile au început să controleze mult mai atent activităţile Central European Media & Publishing, publisher-ul site-urilor de ştiri index.hu, napi.hu, portfolio.hu şi al InfoRadio.
Compania aparţine omului de afaceri Zoltán Spéder, până acum un apropiat al premierului Viktor Orban.