Inflaţia se reîntoarce susţinută de creşterea preţurilor la alimente. Echilibrul îl ţine scăderea preţului carburanţilor
♦ Preţurile de consum au crescut în iunie 2017, an/an, cu 0,9%, peste estimările pieţei, trase în sus de scumpirea mărfurilor alimentare – plus 2,4% faţă de decembrie 2016, în vreme ce pe zona de mărfuri nealimentare şi în servicii preţurile de consum au scăzut faţă de acum cinci luni.
Faţă de luna decembrie din 2016 inflaţia a crescut în iunie cu 0,4%, iar faţă de mai a avansat nesemnificativ, doar 0,04%.
„Este o creştere uşor peste anticipările pieţei (iunie la iunie - n. red.). Salariile cresc, consumul creşte, antrenând, pe cale de consecinţă, un avans al economiei peste potenţial. Iar când economia creşte peste potenţial, acest lucru determină creşteri de preţuri. Pe ansamblu, echilibrul este încă susţinut de costul redus al petrolului“, comentează economistul Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România (CFA România). Faţă de decembrie 2016, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,4%, dar combustibilii s-au ieftinit cu 4,2%.
Minuta de şedinţă de politică monetară a BNR din 3 iulie publicată acum două zile aduce elemente în plus, nediscutate frecvent în spaţiul public, cum ar fi efectul inflaţionist al nehotărârilor la nivel politic. Potrivit sursei citate, prezenţa marilor retaileri, care „internalizează” o parte a creşterilor preţurilor, reprezintă un factor dezinflaţionist, în timp ce incertitudinile politicilor fiscale prezintă riscuri inflaţioniste. „Un factor dezinflaţionist menţionat recent şi de Banca Centrală Europeană şi de Banca Reglementelor Internaţionale, pe care unii membri ai Consiliului de Administraţie al BNR l-au adus în atenţie, îl reprezintă slăbirea mecanismului de transmisie dintre preţurile producţiei industriale şi preţurile de consum. Aceasta pare să fie determinată de prezenţa lanţurilor globale de valoare, şi în special a marilor retaileri, care internalizează o parte a creşterilor preţurilor producţiei industriale, inclusiv creşterea costurilor cu forţa de muncă, fără a le mai trece în preţul final.”
BNR are o pârghie importantă de intervenţie dacă inflaţia se reaprinde – anume politica de dobândă monetară, aflată de câţiva an la un minim de 1,75% pe an. Potrivit lui Adrian Codîrlaşu, o intervenţie a Băncii Naţionale s-ar putea înregistra într-un orizont de timp mediu pe zona „coridorului de dobândă”. BNR ar putea reduce dobânda la facilitatea de depozit şi ar putea-o majora pe cea a faciliăţii de credit, forţând, astfel, majorarea dobânzilor creditului comercial, ceea ce duce la temperarea împrumuturilor care merg spre consum şi care contribuie la creşterea inflaţiei. În prezent facilitatea de depozit este de 0,25%, iar cea de credit de 3,25%.
Potrivit datelor publicate ieri de INS, pe zona de produse alimentare, cel mai mult s-au scumpit, în mai faţă de decembrie, citricele (plus 25,6%), fructele proaspete (plus 14,3%), legumele şi conservele de legume (plus 5,1%). Cel mai mult s-au ieftinit ouăle – minus 8,2%.
Mărfurile nealimentare s-au ieftinit, în orizontul amintit, cu 0,4%, cea mai mare scădere înregistrându-se la carburanţi al căror preţ a coborât cu 4,2%.
În servicii preţurile au coborât, pe ansamblu, faţă de decembrie, cu 1,1%, cele mai mari scăderi înregistrându-se la „abonamentul radio-tv” (unde taxa pentru tv şi radio publice a fost eliminată, fiind acum plătită de bugetul de stat), cu un minus de 16,6%. Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat în serviciile aeriene – plus 23%.
Potrivit barometrului semestrial al KeysFin privind starea businessului românesc, investitorii sunt îngrijoraţi de inflaţie şi estimează o creştere semnificativă a preţurilor, pe fondul deciziilor administrative şi al cursului valutar.
Întrebaţi care sunt principalele provocări din următoarele şase luni, cei mai mulţi manageri au indicat creşterea accentuată a preţurilor (82%), dinamica pieţei valutare (57%), amplificarea crizei din piaţa muncii (46%) şi evoluţia cadrului fiscal (34%). Mai mult, 22% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială.
„Inflaţia este principala provocare pentru economia românească în perioada următoare, creşterile de salarii, aprecierea euro şi creşterile de tarife la gaze şi energie electrică fiind remarcate de cei mai mulţi investitori”, spun analiştii de la KeysFin.