Reversul boom-ului economic: România a înregistrat în 2016 cea mai gravă deteriorare a deficitului bugetar dintre ţările UE
Cu o datorie suverană de 37,6% din PIB, România se află printre statele cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale.
România a înregistrat în 2016 o creştere economică record postcriză, de aproape 5%, iar anul acesta se îndreaptă spre un avans al PIB de 6% - cel mai mare din Uniunea Europeană. Dar aceste creşteri au un cost: majorarea de trei ori a deficitului bugetar, într-un interval extrem de scurt.
România a suferit în 2016 cea mai gravă deteriorare a deficitului bugetar din UE, de la 0,8% din PIB în 2016 (pe ESA) la 3% din PIB anul trecut, indică datele Eurostat – oficiul de statistică al UE – publicate ieri.
Doar Spania, cu un deficit bugetar de 4,5% din PIB, şi Franţa, cu un deficit bugetar de 3,4% din PIB, au avut anul trecut deficite mai mari decât România. Dar, în vreme ce alte ţări inclusiv Spania şi Franţa sunt într-un proces de consolidare fiscală accentuat, România face pasul înapoi: îşi majorează deficitele în loc să le reducă.
Majorarea deficitelor vine pe fondul relaxării fiscale fără precedent şi al deciziilor de majorare a salariilor pe cale administrativă, care au crescut cheltuielile statului, dar nu au impulsionat veniturile în aşa măsură încât o deteriorare a deficitelor să fie evitată. Iar pe termen scurt nu vor fi modificări însemnate.
În ultimul său raport, Banca Mondială şi-a majorat previziunile privind ritmul de creştere economică la 5,5% în 2017 (4,4% în raportul din iunie) şi la 4,1% în 2018 (3,7% în vară), dar arată că finanţele publice şi poziţia externă a ţării se vor deteriora pentru că posibilităţile de a jongla cu politicile fiscale sunt extrem de mici. În 2015, România era în plutonul ţărilor cu cel mai mic deficit bugetar. Cu un deficit de 0,8% din PIB pe ESA (1,4% din PIB pe cash), România a fost în spatele Cehiei, care a înregistrat un deficit bugetar de 0,6% din PIB, al Suediei, cu un excedent bugetar de 0,2% din PIB, al Germaniei cu excedent de 0,6% din PIB şi al Luxemburgului, cu un excedent de 1,4% din PIB.
Toate ţările din acest pluton au continuat consolidarea fiscală astfel că Cehia a ajuns în 2016 la un excedent de 0,7% din PIB, iar Germania la un excedent de 0,8% din PIB.
Suedia la unul de 1,1% din PIB, iar Luxemburg la unul de 1,6% din PIB. Cu trei excepţii, restul ţărilor din UE au trecut în 2017 printr-un proces de consolidare fiscală, fie reducându-şi deficitele, fie majorându-şi excedentele. Estonia, Austria şi România sunt cele trei ţări din UE în care deficitul s-a majorat în 2016 faţă de 2015. Doar că, dacă în Estonia şi Austria derapajul este marginal (de la un excedent de 0,1% din PIB în Estonia în 2015 la un deficit de 0,2% din PIB în 2016 şi de la un deficit de 1% din PIB în 2015 la unul de 1,6% din PIB în 2016 în Austria), în România el este major: de la 0,8% din PIB în 2015 la 3% din PIB în 2016. Anul acesta nu se va înregistra în România niciun proces de consolidare fiscală, iar în anii ce vin această consolidare va fi minimă din cauza angajamentelor salariale masive luate de guvern şi a unor reduceri însemnate de taxe care au afectat serios veniturile bugetului.
Pe de altă parte, cu o datorie suverană de 37,6% din PIB, România se află printre statele cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale. Datorii mai mici decât România mai au Estonia (9,4% din PIB), Luxemburg (20,8% din PIB), Bulgaria (29% din PIB), Cehia (36,8% din PIB) şi Danemarca (37,7% din PIB). Cele mai mari niveluri ale datoriei guvernamentale raportată la PIB au Grecia (180% din PIB), Italia (132% din PIB) şi Portugalia (130% din PIB).
Însă deficitele mari majorează accentuat datoria României. Potrivit ultimului raport al FMI, datoria publică va ajunge la 46% în 2022, de la 38% din PIB în prezent.