Haosul din sistemul seviciilor medicale de urgenţă oferite de ambulanţe: Operatori privaţi de ambulanţă fără autorizaţii, cu maşini fără defibrilatoare şi medici care nu cunosc manevre de resuscitare

Autor: Mirabela Tiron 09.11.2017

De ce încă mai activează pe piaţă furnizorul de ambulanţă privată Puls după cazul de anul trecut cu fotbalistul Patrick Ekeng, când s-au descoperit nereguli grave, şi de ce nu a fost oprită activitatea operatorului privat de ambulanţă AmbuHelp, care funcţiona fără autorizaţie, implicat recent în cazul bărbatului decedat de la Obor?



Două ministere, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, cu două structuri ce se ocupă de monitorizarea serviciilor de ambulanţă (Direcţia de Sănătate Publică şi respectiv Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) sunt responsabile pentru coordonarea serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească şi de transport asistat (serviciul de ambulanţă), însă ambele dau dovadă de ineficienţă în gestionarea acestui sector, având în vedere situaţia din piaţă: companii ce operează servicii de ambulanţă deşi nu au autorizaţie, ambulanţe fără defibrilatoare, medici care nu cunosc manerve elementare de resuscitare. De ce le este permis operatorilor privaţi de ambulanţă să funcţioneze pe piaţă dacă se descoperă nereguli, cum se fac verificările şi cum se eliberează autorizaţiile sanitare de funcţionare, unde se duc banii?

În Bucureşti sunt autorizaţi 17 fur­ni­zori de servicii de ambulanţă, potrivit da­telor de pe site-ul Direcţiei de Sănătate Pu­blică (DSP). Date legate de câţi pacienţi au asistat medical şi câţi au transportat furnizorii privaţi de am­bu­lanţă nu există, dar Statistica arată doar că în total anul trecut au fost transportaţi de ambulanţe 2,4 milioane de persoane, iar 812.000 de persoane au fost asistate de echipajele de ambulanţă. Oficialii DSP şi DSU nu au răspuns solicitării ZF până la închiderea ediţiei print.