De ce investesc polonezii în România? Ce oportunităţi şi ce riscuri văd Enterprise Investors, CVI şi Carpathia Capital?
Ziarul Financiar a întrebat trei investitori polonezi - Enterprise Investors, Credit Value Investments (CVI) şi Carpathia Capital, care sunt motivele pentru care au decis să vină în România, care sunt punctele tari şi cele slabe ale prezenţei pe această piaţă, şi ce s-a schimbat în structura portofoliul de când activează aici.
Printre răspunsuri, dinamismul şi numărul mare de antreprenori care activează în România, dar şi impozitele mai mici ca în Polonia şi sectorul IT&C, care nu este încă la capacitate maximă, sunt văzute ca oportunităţi şi avantaje. La categoria riscuri şi dezvantaje, investitorii menţionează infrastructura sub nivelul UE, birocraţia şi inabilitatea de a ţine sub control deficitul bugetar.
De când au intrat în România, din 1999 încoace, polonezii de la Enterprise Investors, unul dintre cele mai mari fonduri de private-equity din Europa Centrală şi de Est, au investit 200 mil. euro în 7 companii.
În 2016, Enterprise Investors (EI) a vândut retailerul Profi către Mid Europa Partners pentru 553 mil. euro, aceasta fiind cea mai mare tranzacţie din retailul alimentar şi cel mai mare exit realizat în România de un fond de private equity. EI cumpărase Profi în 2010 pentru 66 mil. euro.
„Căutam în mod activ să investim în companii româneşti care au modele de business interesante şi cu perspective puternice de creştere. Investim minimum 20 de milioane de euro per tranzacţie iar cele mai interesante sectoare sunt pentru noi bunurile de consum, retail, IT, servicii financiare sau medicale sau serviciile pentru companii“, spune Şerban Roman, Vice-President la Enterprise Investors, pentru ZF.
El spune că pentru EI, capitalul nu este o problemă, şi de aceea lucrează la identificarea ţintelor potrivite pentru investiţie. „Avem flexibilitate în abordarea tranzacţiilor şi preluăm pachete minoritare dar şi pachete majoritare până la 100% şi dorim să facem echipă cu antreprenorul sau cu echipa de management pentru a conduce compania la un nivel superior de dezvoltare“.
La capitolul părţi bune ale investiţiei în România, Şerban Roman menţionează economie mare – a doua cea mai mare din Europa de Est – dar şi comunitatea antreprenorială în creştere, iar decalajul de dezvoltare al ţării, faţă de de alte economii din Vest, poate duce la o creştere economică peste medie în viitorul apropiat, adică exact ceea ce caută orice fond de investiţii. Dar puncte mai puţin bune?
„La părţile negative aş trece riscul macroeconomic crescut din cauza unor măsuri prociclice şi decizii pre-electorale luate în ultimii ani. Cel mai mult mă îngrijorează inabilitatea de a ţine sub control deficitul bugetar, ceea ce ar putea avea consecinţe negative pe termen lung. şi, aşa cum am spus în repetate rânduri, predictibilitatea politicilor fiscale este un alt aspect care poate şi trebui să fie îmbunătăţit“, spune Şerban Roman pentru ZF.
Polonezii de la Credit Value Investments (CVI), companie de „private debt“, care a cumpărat inclusiv obligaţiuni ale unor companii listate la Bursa de la Bucureşti, activează în România din 2017 încoace.
„Din punctul nostru de vedere, piaţa românească este una foarte activă, mai ales, sau mai bine zis în ciuda contextului actual. În medie, CVI primeşte în fiecare săptămână o nouă oportunitate de investiţii din România, aproximativ jumătate dintre aceste oportunităţi provin de la dezvoltatori imobiliari iar cealaltă jumătate de la companii. Marea majoritate a investiţiilor care ni se propun sunt pentru o sumă între 2 şi 20 milioane euro, în linie cu politica CVI de investiţie într-o singură tranzacţie“, spune Emmanuel Daull, Investment Director CVI.
Între 2017 şi 2019, CVI a analizat peste 100 de proiecte în România şi a investit aproximativ 60 mil. euro în obligaţiuni private emise de companii româneşti precum Impact sau Aaylex.
„Dintre aspectele pozitive, putem menţiona că România este o ţară foarte dinamică, cu numeroşi antreprenori de succes şi companii mici şi mijlocii care au nevoie de finanţare pe care băncile locale nu le-o poate oferi. Dar România este, de asemenea, o ţară destul de mare în care companiile nu se bazează exclusiv pe export, având în vedere că cererea internă este puternică şi creşte rapid“, spune Emmanuel Daull.
În ceea ce priveşte aspectele mai puţin plăcute, Emmanuel Daull menţionează aici că piaţa de capital şi ecosistemul financiare sunt de dimensiuni limitate iar acest aspect reprezintă un obstacol în calea dezvoltării diferitelor pieţe, inclusiv piaţa de private debt. „în al doilea rând, sistemul juridic din România oferă în prezent o protecţie limitată a creditorilor, în funcţie de locul pe care România îl ocupă în studiul Ease of Doing Business al Băncii Mondiale (poziţia 56 faţă de poziţia 25 ocupată de Polonia)“.
Fondul polonez de investiţii Carpathia Capital este prezent în România din 2015 încoace, iar până în prezent a investit în companii precum Bittnet Systems, Fondul Proprietatea dar a participat şi la oferta de listare a MedLife în decembrie 2016. „Fondul nostru de private equity, Carpathia Capital, a fost una dintre primele companii listate pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti - piaţa dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Din acel moment fondurile pe care le administrăm au crescut de peste 3 ori, parţial datorită şi investiţiilor profitabile pe care le-am realizat în România. în prezent, împreună cu renumita companie poloneză de gaming/jocuri video, Movie Games, am lansat Mill Games - un accelerator ce investeşte în studiouri de jocuri video independente din România“, spune Pawel Sliwinski, preşedinte directorat al Carpathia Capital.
Dar ce vede Carpathia Capital pe piaţa din România şi ce vrea să realizeze? „România este renumită pentru industria software, dar din păcate, sectorul IT&C este în prezent subreprezentat pe piaţa de capital din România. Ne dorim să ajutăm studiourile de jocuri video din România să atragă capital pentru dezvoltare, oferindu-le acces la know-how, suport operaţional, oportunităţi de cross-marketing cât şi resurse internaţionale pentru dezvoltarea jocurilor video pe piaţa globală“.
„Cu impozite mai mici decât în Polonia, pentru antreprenori, economia românească a crescut foarte repede înainte de pandemie“, spune el. Doar că evident sunt şi părţi mai puţin bune, dar nu atât de multe. „. Aş menţiona aici doar 2, infrastructura (mă refer la drumuri nu la internet - care este de altfel foarte rapid şi de o calitate foarte bună în România) care este sub nivelul mediu al UE şi birocraţia“.