Jucătorii din gaze şi consumatorii de energie atrag atenţia: Utilizarea gazului nu este încurajată, rolul său este subevaluat, iar impactul în preţ al „verdelui“ nu e analizat
♦ Capacităţile de producţie de energie pe bază de gaz, principala soluţie de tranziţie de la cărbuni spre zona de energie verde, sunt singurele, dincolo de cărbuni, care până în 2030 scad, conform Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), documentul după care se va dezvolta din punct de vedere energetic România în următorul deceniu ♦ Statisticile oficiale contrazic astfel declaraţiile de susţinere a gazului şi ridică semne de întrebare pentru cei mai puternici jucători din domeniu.
„PNIESC se află acum la aprobare la Ministerului Mediului şi odată aprobat, ţintele asumate acolo devin obligatorii pentru România. Tot acest plan este baza pe care se vor juca viitoarele finanţări“, spun oamenii din domeniu.
Astfel, documentul care va fi aprobat prin Hotărâre de Guvern stabileşte felul în care va arăta sectorul energetic local în 2030. Problema este că în timp ce toată atenţia se concentrează pe zona de energie verde, partea de gaze naturale este aproape ignorată, deşi la nivel declarativ gazul este şansa locală a României de a trece din zona de cărbuni spre partea de energie verde.