Pagina verde. Primăria Capitalei şi-a pus ca deadline sfârşitul anului 2024 pentru finalizarea Registrului Spaţiilor Verzi din Bucureşti
♦ În acest moment, cel mai recent asemenea registru datează de la finalul anului 2013 ♦ Registrul Spaţiilor Verzi cuprinde spaţiile verzi din Bucureşti aflate pe domeniul public, arborii izolaţi plantaţi în diverse locuri publice, precum şi arborii şi arbuştii ocrotiţi.
Bucureştiul ar putea avea un registru al spaţiilor verzi până în 2025, după cum preconizează Primăria Municipiului Bucureşti, aceasta fiind una dintre marile probleme ale oraşului, de la care porneşte dificultatea în a schimba faţa Capitalei din punctul de vedere al suprafeţelor de spaţiu verde, aflate în continuă scădere.
„La nivelul grupului de lucru, format din direcţiile de specialitate implicate în actualizarea Registrului Spaţiilor Verzi al Municipiului Bucureşti, se estimează că municipiul Bucureşti va avea un Registru al Spaţiilor Verzi spre finalul anului 2024. Proiectul se află în procesul de analiză“, au transmis reprezentanţii Direcţiei de Presă din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), la solicitarea ZF.
Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul PMB, în acest moment cel mai recent asemenea registru datează de la finalul anului 2013. Registrul Spaţiilor Verzi cuprinde spaţiile verzi din Bucureşti aflate pe domeniul public (parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive, spaţiile verzi din cadrul ansamblurilor de locuinţe/instituţiilor publice), arborii izolaţi plantaţi pe aliniamentele arterelor de circulaţie, pe terenurile instituţiilor administraţiei publice, ale instituţiilor de învăţământ public, ale instituţiilor de cultură, ale ansamblurilor de locuinţe, ale lăcaşurilor de cult, ale cimitirelor, precum şi arborii şi arbuştii ocrotiţi. Cum însă reţeaua de spaţii verzi s-a schimbat categoric din 2013 încoace, este nevoie de o actualizare, astfel încât eventuale îmbunătăţiri să fie corelate cu realitatea din teren. Din 2011 până astăzi, nu au fost făcute niciun fel de actualizări ale datelor din Registrul Spaţiilor Verzi, astfel că acum el are doar rol tehnic. Mai clar, nu foloseşte la nimic.
„Primăria Municipiului Bucureşti, prin direcţiile de specialitate, lucrează în prezent la actualizarea Registrului Spaţiilor Verzi al Municipiului Bucureşti.“
În acest scop, adaugă oficialii, este nevoie de implicarea entităţilor responsabile de datele şi informaţiile necesare, precum cele ce ţin de cadastru şi patrimoniu, urbanism, echipare edilitară a terenului, mediu. Înregistrarea unui spaţiu verde în registrul spaţiilor verzi necesită inclusiv documentaţia care atestă amenajarea terenului ca spaţiu verde din punct de vedere urbanistic, adică autorizaţia de construire cu eventualele anexe. O etapă importantă în proces o reprezintă inventarierea şi evaluarea vegetaţiei şi a calităţii ei.
„În concluzie, realizarea/ actualizarea Registrului Spaţiilor Verzi al Municipiului Bucureşti este un proiect complex din cauza necesităţii de a obţine date reale, corecte, complete şi legale, a diversităţii domeniilor din care provin aceste date şi a multitudinii actorilor care trebuie implicaţi în realizarea proiectului (statul – prin Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Primăria Municipiului Bucureşti prin direcţiile de specialitate, instituţii subordonate Consiliului General al Municipiului Bucureşti – precum Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti, Administraţia Fondului Imobiliar –, primăria fiecărui sector al Bucureştiului, instituţii subordonate consiliului local al fiecărui sector care au în administrare spaţii verzi publice sau terenuri din domeniul privat, societăţile comerciale şi regiile autonome furnizoare de utilităţi“, mai spun reprezentanţii PMB.
În condiţiile actuale, ei mai precizează că nu au date privind media de spaţiu verde pe cap de bucureştean, venind însă cu garanţia că „după finalizarea registrului vom putea spune cu exactitate suprafaţa de spaţiu verde pe locuitor“.
Ce merită notat este că în anul 2011, când au fost demarate etapele realizării celui mai recent Registru al Spaţiilor Verzi, suprafaţa medie era de 23,21 metri pătraţi.
Potrivit datelor Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), dacă în 1989 Bucureştiul avea o suprafaţă de 16,79 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în 2006 media a ajuns la 9,67 de metri pătraţi. Statisticile europene indică însă o medie mai recentă de 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde aferenţi fiecărui bucureştean. Spre comparaţie, conform datelor Greenpeace, în 2012 Viena avea o suprafaţă de 120 de metri pătraţi de spaţiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100 mp) şi Stockholm (86 mp).
Capitale mai mari decât Bucureştiul aveau şi ele mai mult spaţiu verde, printre ele regăsindu-se Londra, cu 27 de metri pătraţi pe cap de locuitor, Berlin - cu 38 mp, şi Roma - cu 45 mp.
„Avem nevoie de bugete, deoarece, pentru ca un spaţiu să arate bine, el trebuie creat şi îngrijit. Avem nevoie să atragem mai mulţi specialişti care să ne ajute să îngrijim patrimoniul natural, de peisagişti cu experienţă, de viziune şi de creativitate. Avem nevoie de o relaţie constructivă, de colaborarea cu grupurile de iniţiativă civică şi de cooperarea cu cetăţenii“, spune Corina Simona Bega, directorul general de la ALPAB.