Ambasadorul presedintiei UE: Depasirea deficitului bugetar pe termen lung ar insemna o catastrofa pentru fiecare tara in parte si pentru UE

Cehia a preluat la 1 ianuarie presedintia rotativa a Uniunii Europene intr-un moment extrem de dificil in care principalul dosar nu este unul regional, nu priveste granite sau conflicte, ci pune in discutie fundamentele unui sistem economic pe care, pana la urma, s-a cladit insasi prosperitatea Europei.

Presedintia Cehiei a fost privita in media occidentale cu retinere si a fost comparata uneori cu presedintia franceza (1 iunie-31 decembrie 2008) considerata robusta. Dar ce poate face presedintia Uniunii intr-un moment in care pare ca lozinca este "scapa cine poate? "

"Este greu de spus daca presedintia UE poate face mai mult, deoarece in fiecare stat consecintele crizei sunt diferite. Totusi, daca vom interveni fiecare cum vom dori din banii de stat, trebuie sa ne gandim si la cine va plati acesti bani", spune oficialul ceh, intr-un interviu pentru ZF.

Potrivit lui Dokladal, pe termen scurt se poate admite ca fiecare tara poate sa depaseasca pragul de deficit de 3 % din PIB, stabilit de Pactul de stabilitate si crestere, pentru a-si revigora propria economie. Pe termen lung insa, adauga el, aceasta ar insemna o catastrofa pentru fiecare tara in parte si pentru UE. Totodata, spune ambasadorul, indiferent de ce s-ar intampla, trebuie respectate regulile concurentei economice si de functionare a economiei interne: "Orice protectionism poate fi pentru ea foarte periculos".

Remarca nu este intamplatoare cu atat mai mult cu cat, in cadrul UE, cearta privind modalitatile prin care fiecare stat incearca sa-si salveze economia este abia la inceput. Cehia, acuza, de pilda, Franta ca ia masuri protec-tioniste, incompatibile cu regulile pietei interne, atunci cand subventioneaza industria auto. Dar spune Cehia acest lucru din perspectiva unui stat membru al UE (cu interese directe in ceea ce priveste industria auto franceza) sau ca presedinte al Uniunii?

"Presedintia ceha a UE sustine, pe langa implementarea rapida a Planului european de relansare economica (in valoare de 200 de miliarde de euro, adoptat in decembrie 2008 in timpul presedintiei franceze a UE - n.n.) si instrumentele accesibile pentru refacerea industriei in fiecare tara. Utilizarea acestor instrumente trebuie insa coordonata in cadrul intregii Uniuni, pentru a nu produce deformari si dezechilibre pe piata. Ar trebui sa ne asiguram ca pe o piata unitara toti sa aiba sanse identice", spune ambasadorul.

Planul UE de salvare a economiilor este compus in mare din contributiile anuntate de state pentru propria lor iesire din criza (85% statele membre, 15% Comisia Europeana, prin BEI). Dar nu cumva acest lucru poate crea un dezechilibru de vreme ce unele state pot sa aloce mai multi bani, iar altele sunt lipsite de resurse? "Tendintele de protectionism pe care le aduce perioada actuala sunt periculoase", admite Dokladal. Ambasadorul ceh a explicat ca presedintia ceha acorda o importanta aparte problemei economice si finantarii, si de aceea va elabora impreuna cu Comisia Europeana (CE) un plan privind modul cum poate fi folosita suma de 200 de miliarde de euro, care corespunde cu 1,5% din PIB al UE.

Cehia doreste ca planul de 200 mld. euro sa fie implementat prin diferite proiecte, la propunerea Comisiei Europene (CE).

Pana in prezent, CE a propus ca pentru masurile de scurta durata sa fie alocate 5 miliarde de euro, mai ales in domeniul energetic, pentru imbunatatirea infrastrucurii energetice si pentru infrastructura necesara cuplarii internetului in banda larga. Pentru energie urmeaza sa fie alocate 3,5 miliarde euro, dintre care 1,25 mld. euro pentru captarea carbonului, 500 de milioane de euro pentru centralele eoliene de coasta si 1,75 miliarde de euro pentru interconectarea retelelor de energie electrica si gaz. Pentru cuplarea internetului in banda larga este alocat 1 miliard de euro, iar pentru politica agricola 500 de milioane de euro.

"Presedintia ceha se concentreaza in principal pe proiectele energetice, mai ales pe cele de securitate energetica si echilibru. Din punctul de vedere al gazelor, vom acorda cea mai mare importanta regiunilor care sunt cel mai putin interconectate din Europa pentru ca sa nu apara pericolul de a fi oprit nivelul de gaz, iar unele tari sa ramana fara aceasta resursa", mai spune ambasadorul.

Planul Nabucco ocupa un loc important in agenda presedintiei cehe a UE, potrivit ambasadorului.

Recenta criza a gazelor a accentuat si mai mult problema energetica, arata el.

"Comisia Europeana colaboreaza cu presedintia ceha, cele doua au elaborat impreuna deja un plan preliminar si din modul in care va fi finantat planul de redresare economica, energiei electrice este alocata suma de 3,5 miliarde euro. Din aceasta suma pentru planul Nabucco sunt alocati pentru inceput 250 milioane euro", arata Dokladal.

In total acest proiect va costa 8 miliarde de euro, a explicat ambasadorul Cehiei, aratand ca, in continuare, este important sa se gaseasca atat mijloace financiare pentru a fi construit, cat si surse de energie. Pe langa vointa politica, aratata la Budapesta in cadrul unui summit in perioada de 26-27 ianuarie, trebuie gasita si finantare din partea firmelor particulare. De aceea, UE poate acorda un sprijin prin facilitarea acordarii de credite.

Cu toate acesta, atrage atentia Dokladal, Nabucco reprezinta numai 5% din consumul total al UE de gaz, iar Uniunea va ramane in continuare dependenta de Rusia. Trebuie gasite rute alternative , de pilda de transport de gaze lichefiate din Africa de Nord si din alte zone. Pe langa Nabucco, un al doilea coridor important e asa-zisul Poseidon intre Italia si Grecia, precum si conectarea tarilor nordice si tarilor baltice.

La fel de importanta e conectarea retelelor electrice mai ales in nord si in tarile baltice. Acestea sunt prioritatile pentru care trebuie alocate sume din planul pentru relansare economica, subliniaza Petr Dokladal.

"Proiectul va fi finantat de firmele particulare cu ajutorul UE, care va acorda credite, imprumuturi prin intermediul BEI (Banca Europeana de Investitii) si va asigura garantii pentru ca celelalte banci sa ofere imprumuturi. Nabucoo e un proiect comercial pentru ca firmele care vor investi in acest proiect vor primi inapoi investitiile. UE nu poate plati in totalitate proiectul, dar il poate ajuta prin vointa politica", a mai spune ambasadorul.

Este adevarat ca suntem in criza economica, dar asta nu inseamna nu putem vedea dincolo de ea. Potrivit reprezentantului presedintiei cehe a UE, unul dintre proiectele pe care Cehia doreste sa-l consolideze in timpul presedintiei Uniunii este asa-numitul "Parteneriat Estic".

Parteneriatul Estic face parte din politica de vecinatate a Uniunii Europene si se refera in principal la o buna relatie a blocului comunitar cu sase state vecine din Est, anume Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia si Belarus, a explicat ambasadorul Cehiei in Romania.

In ce va consta insa acest parteneriat?

"Ne intereseaza in primul rand consolidarea relatiilor politice cu tarile din est. A doua problema care ne intereseaza este adancirea colaborarii economice. Cu multe state putem incheia treptat acorduri de zone de schimb liber. Parteneriatul European este un proiect bazat pe proiecte si nu este orientat pe o redistribuire a banilor, deci nu va necesita o sporire a bugetelor statelor membre", a mai pus Dokladal.

Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, schimburile comerciale dintre Romania si Cehia s-au intensificat. Romania este cel mai mare partener economic al Cehiei din toata regiunea Europei de Sud-Est. (Datele arata insa ca exporturile romanesti in Cehia sunt net inferioare celor cehe in Romania.) Cum reuseste Cehia acest lucru?

"Relatiile comerciale reciproce ale tarilor noastre au o traditie indelungata si mai ales dupa intrarea celor doua tari in CEFTA (Acordul Central European al Comertului Liber), iar ulterior in UE s-a produs o dezvoltare a lor iesita din comun. Cifra de afaceri a comertului exterior s-a apropiat anul trecut de 2 miliarde euro (1,9 miliarde euro)", spune ambasatorul.

Romania reprezinta locul unor investitii importante cehe, mai ales in energetica, asigurari, infrastructura si industria farmaceutica.

Cei mai mari investitori sunt firmele CEZ, Zentiva, PPF, Hobas si OTK. De pilda, CEZ intentioneaza ca pe langa investitiile actuale in distributia de energie electrica de la Electrica Oltenia sa investeasca 1,1 miliarde euro in construirea celui mai mare parc de centrale eoliene in Dobrogea, dupa cum are in plan sa investeasca in blocul 3 si 4 al centralei atomice de Cernavoda si sa participe la modernizarea termocentralei de la Galati. Este mult? Este putin?

"Investitiile cehe in Romania au caracter strategic si nici criza actuala nu le va limita in vreun fel", crede ambasadorul Cehiei.

Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a avertizat ieri in legatura cu inclinatia spre protectionism a liderilor europeni, in contextul actualei crize economice.

"Exista riscul unei actiuni unilaterale care sa duca la aparitia unei spirale vicioase. Trebuie sa ne coordonam actiunile pentru a maximiza beneficiile", a avertizat Barroso. Oamenii de afaceri europeni si sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana si-au exprimat temerile legate de aparitia unei "spirale a protectionismului", dupa ce tari precum Franta au anuntat diferite masuri de protejare a muncitorilor si companiilor nationale. Uniunea Europeana s-a confruntat in ultima saptamana cu o serie de actiuni ale guvernelor statelor membre cu tenta protectionista, care i-a infuriat pe ceilalti lideri europeni. Cel mai recent caz este Franta, care a oferit industriei auto 6,5 mld. euro, pentru a nu inchide fabricile din tara, miscare care a infuriat Cehia - ce detine in prezent presedintia UE - si Suedia. Liderii cehi il acuzasera deja pe presedintele francez Nicolas Sarkozy de protectionism, dupa ce a declarat saptamana trecuta a spus ca vrea sa puna capat delocalizarilor si, in masura posibilitatilor, sa treaca la relocalizarea constructorilor de masini. Aceasta masura ar afecta Cehia si Slovacia, unde exista importante investitii ale constructorilor auto francezi.