GENEALOGII / Familia Drugă
Autor:
Mihai Sorin Radulescu
30.09.2009
In această rubrică tot deapăn de
câţiva ani - ca şi in revista "Historia" - tot felul de genealogii,
intemeindu-mă pe izvoare scrise şi vorbite, genealogii de
personalităţi, de familii boiereşti şi nu numai. Dar nu numai
boierimea, ci şi burghezia, cu toate stratificările ei, poate
suscita interesul şi curiozitatea. O familie cu prestigiu şi
bogăţie din vechea Craiovă a fost familia Drugă, al cărei nume a
rămas până astăzi in memoria locuitorilor mai vârstnici din
capitala Olteniei. Câţiva urmaşi - pe linie feminină - ai acestei
familii mai trăiesc in Bucureşti, sau mai erau in viaţă până de
curând: regretatul Constantin (Costinel) Chintescu, proprietarul
conacului - monument istoric, din secolul al XVII-lea, de la
Coţofeni (jud.
Dolj), fiu al magistratului Jean Chintescu şi al
soţiei sale Aretia născută Drugă, pe regizorul Tudor Mărăscu,
figură de marcă a filmului şi televiziunii româneşti, precum şi pe
regretatul avocat Dinu Sescioreanu.
Moara Drugă, prima moară cu
aburi din Craiova - ulterior perfecţionată cu motoare Diesel - era
tot atât de cunoscută in capitala Olteniei precum la Bucureşti,
moara Assan. In centrul Craiovei există incă o casă - in stil Art
Déco - care a aparţinut familiei Drugă şi in care locuia Ceauşescu
atunci când poposea in oraş.
Filiaţia familiei este
următoarea (după cum mi-au comunicat-o descendenţii ei, in special
regretatul Constantin Chintescu): fondatorul morii din Craiova,
Barbu Drugă, fiul unui proprietar funciar de la Brăneşti, lângă
Filiaşi (jud.Dolj), a avut din căsătoria sa cu Ecaterina născută
Corcoveanu, următorii copii: Constantin (zis după tatăl său)
Bărbulescu - Drugă, magistrat la Craiova, căsătorit cu Maria
Lamotescu; Ştefan (zis Aurică) - colecţionar de artă -, căsătorit
cu Olga Pleşia, fără copii; Aretia, devenită soţia magistratului
Ion Chintescu, din familia boierească a Chinteştilor craioveni;
Angela, căsătorită cu generalul Mihai Ignat, preşedinte la
Societatea de Telefoane şi fost ataşat militar; Paula, căsătorită
cu Ilie Mărăscu (bunicii fraţilor Tudor şi Ştefan Mărăscu);
Germaine, soţia moşierului Constantin Sescioreanu şi Maria,
căsătorită prima oară cu Ştefan Leontopol, a doua oară cu inginerul
Virgil Toroceanu şi a treia oară cu Dimitrie Bogdan, inspector la
Siguranţă. Acesta din urmă este cel care s-a ocupat de sejurul
bucureştean - imediat după primul război mondial - al prezumatei
mari ducese Anastasia.
Constantin Sescioreanu,
preşedinte al Camerei de Agricultură, era fiul lui Marin
Sescioreanu, proprietar la Cârcea (jud.Dolj). A avut, din căsătoria
sa cu Germaine Drugă, un fiu, Constantin (Dinu), jurist, căsătorit
de trei ori. Membru al Asociaţiei de Istoria Dreptului şi a
Instituţiilor şi după Decembrie 1989 al reinfiinţatului Jockey Club
din Bucureşti, Dinu Sescioreanu a lăsat câteva scrieri de istoria
dreptului. Germaine Sescioreanu a fost imortalizată de către un alt
craiovean, pictorul Eustaţiu Stoenescu, autorul atâtor portrete ale
aristocraţiei româneşti din perioada interbelică.
MIHAI SORIN
RADULESCU - n. 1966,
Bucureşti. Profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a
Universităţii Bucureşti. Specialist in istorie socială românească
şi genealogii. Volume publicate: "Elita liberală românească,
1860-1900", Ed. All, 1998, "Genealogii", Ed. Albatros, 1999,
"Genealogia românească", Editura Istros, 2000.