DOSARE DECLASIFICATE / Nicolae Iorga sub lupa Sigurantei (IV). Expulzat din Reichstad
Autor:
Catalin Fudulu
08.10.2009
Desi numarul cursantilor de la Valenii de Munte a fost
restrictionat la 45 de persoane, s-a ajuns ulterior la 250, in
conditiile in care N. Iorga si "alti profesori si bogatasii din
localitate au colectat o suma" de bani, oferind bacalaureatilor
doua butoaie cu bere.
Numarul ridicat al cursantilor i-a oferit lui N.
Iorga posibilitatea, la 19 iulie 1909, de a vinde carti ilustrate
cu chipul lui Mihai Viteazul si cu mormantul lui Stefan cel Mare,
sumele de bani stranse cu acest prilej fiind virate in contul Ligii
Culturale.
Despre modul in care s-au desfasurat cursurile de
vara de la Valenii de Munte s-a interesat si presa maghiara.
Cotidianul "Budapesti Hirlop" le considera ca fiind
destinate pentru "invatatorii, profesorii, studentii si inteligenta
romana din Ungaria, pentru aceea ca la cursurile acestea sa se
deprinda cu limba frumoasa si adevarat romaneasca". Apreciind
cursurile drept dezavantajoase din acest punct de vedere,
cotidianul amintit a cerut "paralizarea influentei pagubitoare" a
acestora prin infiintarea unora identice in Austro-Ungaria.
Nicolae Iorga, sprijinit de 38 de membri ai Ligii
Culturale, a dorit sa ajunga, la 20 mai 1909, in Bucovina, cu
scopul de a vizita Suceava. La Itcani, punctul de frontiera dintre
Romania si Austro-Ungaria, seful politiei austriece nu a dorit sa
le recunoasca "biletele de intrare". Istoricul a telegrafiat
guvernatorului Bucovinei, prezentandu-i situatia. Functionarul
austriac i-a comunicat ca prefectul de Suceava avea sa ii comunice,
intr-o jumatate de ora, daca putea continua calatoria. La finele
limitei de timp amintite, lui Nicolae Iorga i-a fost inmanat un
plic recomandat: "D-lui profesor universitar Iorga, acum in gara
Itcani". Spre stupefactia celor prezenti, recipisa continea decizia
de expulzare a lui Nicolae Iorga: "Se declara pentru totdeauna
expulzat din toate regatele si tarile reprezentate in Reichstad
supusul roman d. profesor universitar Nicolae Iorga, din Bucuresti,
care a calcat pe teritoriul statului austriac, pentru motive de
ordine publica".
Expulzarea s-a bazat pe o Lege din 1871, care
interzicea "intrarea in tara a persoanelor periculoase existentei
si Sigurantei Statului". Paradoxal, numai lui N. Iorga i-a fost
refuzat accesul in Austro-Ungaria. Cu toate astea, membrii Ligii
Culturale au fost solidari cu profesorul, declarand ca nu mai
doresc sa-si continue deplasarea la Suceava. Despre decizia lor
l-au informat telegrafic si pe Guvernatorului Bucovinei: "Protestam
contra acestui act arbitrar, inapoindu-ne".
Alex N. Ionescu, seful politiei Burdujeni, l-a
informat pe directorul Sigurantei Generale, la 19 mai 1909, ca a
cerut excursionistilor sa se abtina de la manifestatii care sa
produca neplaceri. Studentii bucuresteni au protestat fata de
expulzare "considerand-o un afront adus nationalitatii noastre" si
au anuntat organizarea la Universitatea Bucuresti a unui miting de
protest "impotriva ipocritei politici austriece". La Iasi,
protestele s-au desfasurat in fata statuii lui Stefan cel Mare,
Guvernul fiind acuzat ca nu a cerut pe cale diplomatica revocarea
expulzarii. Sectia de la Ploiesti a Ligii Culturale Romane s-a
adresat lui Karl Luger, primarul Vienei (in imagine), pentru "a
interveni pe langa inaltul guvern imperial pentru ridicarea
decretului de expulzare (…) provenit din gresite sau rauvoitoare
informatiuni". De asemenea, Cercul Roman din Paris a considerat
expulzarea, la 11 iunie 1909, ca fiind "un act nenorocit".
Sicanarea lui N. Iorga de catre autoritatile austro-ungare s-a
datorat, fara indoiala, cursurilor de vara de la Valenii de Munte.
De aceea, pentru a reduce impactul cursurilor amintite in randul
romanilor care nu faceau parte din Vechiul Regat, autoritatile
scolare din Cernauti au interzis, la 10 iunie 1909, "profesorilor
din scolile medii, invatatorilor si functionarilor de a urma
cursurile universitatii populare din Valenii de Munte".
CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor
in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau
colaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis,
Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada
2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada
2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si
Valahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de
articole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20
de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.