Islanda inca poarta stigmatul socurilor economice din urma cu un an

La un an dupa ce criza bancara a adus Islanda aproape de faliment national, tara are parte in continuare de cea mai severa recesiune din randul economiilor dezvoltate.

Arni Hallgrimsson si-a pierdut slujba de consultant in relatii publice in momentul in care cele mai mari trei banci islandeze s-au prabusit in toamna anului trecut, lasandu-l fara un loc de munca pentru prima data in ultimii 30 de ani, scrie Bloomberg.

Dupa ce a lucrat vara aceasta ca om de serviciu intr-unul din porturile islandeze, Hallgrimsson a ramas iarasi fara o slujba. "Cosmarurile se sfarsesc in momentul in care te trezesti, insa acest vis urat se repeta la nesfarsit", spune el. "Am aplicat pentru mai multe joburi care se potrivesc domeniului in care am lucrat si in unele cazuri am ajuns sa fiu printre cei selectati pentru al doilea interviu. In cele din urma insa, nu mi-a fost oferit postul respectiv", explica nu fara regret Hallgrimsson, 53 de ani.

Bursele s-au prabusti cu pana la 97% si peste 780 de companii au fost nevoite sa intre in faliment sub povara datoriilor denominate in valuta, in conditiile in care coroana islandeza s-a depreciat substantial. Consumatorii refuza sa mai contracteze imprumuturi in contextul in care dobanzile din Islanda sunt cele mai mari din Europa, iar bancile internationale resping din start aproape orice forma de creditare.

Johanna Sigurdardottir, cea care a preluat functia de premier al tarii in februarie, si-a pus sperantele in finantarea primita de la Fondul Monetar International, dupa ce cei trei mari creditori islandezi Kaupthing, Landsbanki Islands si Glitnir Banki au acumulat datorii de 80 mld. dolari (53 mld. euro), de 16 ori mai mari decat intreaga economie islandeza. Acum, Sigurdardottir spune ca economia ar putea suferi un nou picaj in conditiile in care discutiile privind conturile de economii detinute de straini in Islanda ar putea intarzia primirea unui ajutor multilateral de 5,1 mld. dolari.

"A trecut un an de cand iadul s-a revarsat asupra noastra si nu s-au facut prea multe pentru a se imbunatati situatia", spune Almar Gudmundsson, secretar general al Federatiei islandeze a comertului. "Nu consider ca am facut prea multe pentru a repune in miscare mecanismul economic al tarii", adauga Gudmundsson.

Colapsul economic a urmat unei perioade de patru ani, in care economia islandeza a avut un ritm de crestere anual de circa 4%, accentuat de privatizarea bancilor nationale intre anii 1998 si 2002.

Bancile si investitorii au "fugit" in afara tarii pentru a-si extinde activitatile, iar finantarea in acest sens au obtinut-o de la investitorii straini ce au cumparat obligatiuni cu dobanda de pana la 10%. Ulterior, toti cei care se imprumutasera de pe piata de capital au intrat in faliment, in conditiile in care criza creditelor a redus fluxurile de finantare.

Directorii executivi ai celor trei banci islandeze intrate in faliment si mai apoi preluate de guvernul de la Reykjavik au declarat ca se lupta din rasputeri sa recastige increderea investitorilor externi.

Companiile se confrunta cu dificultati in conditiile in care declinul coroanei islandeze si dobanda extrem de ridicata au redus substantial consumul de pe insula din nordul Atlanticului, care importa aproximativ 70% din produsele de care are nevoie, inclusiv petrol.

Economia islandeza se va contracta cu 8,5% anul acesta, in timp ce inflatia va urca la 11,7%, acestea fiind cele mai slabe rezultate economice ce se vor inregistra in randul economiilor dezvoltate, potrivit celor mai recente estimari publicate de FMI.