MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (2). De la Nechezol la TAB-uri si uslasi
Autor:
Alexandru Ciolan
28.10.2009
Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa
luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei
propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie
1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cu
democratia. Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. Si putem
privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul -
inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate
zilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie. In doze
homeopate administrate saptamânal, vom trece in revista, pâna la
sfârsitul anului, câteva dintre inovatiile lexicale de dupa
1989.
Explozia vocabularului
In vâltoarea din decembrie 1989, doi termeni
militari, pâna atunci cunoscuti si folositi doar de o mâna de
oameni de meserie, au fost promovati, prin forta imprejurarilor, la
rangul de cuvinte ale limbii comune.
Pe strazile marilor orase
românesti stationau sau circulau pentru a intimida protestatarii
iar, din 22 decembrie si pâna la limpezirea completa a apelor, pe
post de taxiuri ale noilor autoritati, TAB-uri (acronim al lui
"Transportor Auto Blindat"): "(...) s-a instalat la comanda
tancurilor si TAB-urilor, strivind sub senile trupuri nevinovate de
baieti si fete" R.l., 30 XI-1 XII 91, p. 1). Uslasii (din USLA -
unitati speciale de lupta antiterotista) erau când dusmani, când
aparatori ai poporului (cadavrele a sapte uslasi impuscati pe 23
decembrie in fata Ministerului Apararii "au ramas in strada
pâna pe 29 decembrie 1989, timp in care au fost batjocorite de
oamenii care i-au crezut pe cei ucisi teroristi. Mortii au fost
scuipati, unii au urinat pe ei, iar Trosca (comandantul) a fost
decapitat" Click, 23 XII 08). Furia nascuta din privatiunile de tot
felul si din sentimentul de neputinta care obliga la reprimarea ei
a fost abil (putem, acum, spune) manipulata in decembrie 1989
pentru a deveni ura, culminând cu impuscarea Ceausestilor in ziua
de Craciun, dupa un proces improvizat.
"De Craciun ne-am luat ratia de libertate!"
statea scris, in decembrie 1989, pe un zid din centrul Capitalei.
"Ratia" sau "cota" era portia de placere gastronomica zilnica
distribuita de regimul comunist celor care aveau dreptul la
fericire - pentru ca nu toti aveau acest drept ("Acest om, care a
crescut 7 copii, desi timp de 8 ani a fost scos de pe lista cu cota
de zahar si ulei din ordinul «baietilor cu ochi albastri», este un
monument viu al suferintei si mizeriei extreme (...)" R.l., 8 VI
93, p. 9). Pentru a-ti ridica ratia trebuia sa urmaresti unde se
"baga" ("In anumite zile «se baga oua»", R.l., 17 IX 93, p. 1) sau,
cu un termen sinonim, se "da" ceva (de pilda, "Pe vremea aia era o
fericire când gaseai tacâmuri, gheare de pui sau «adidasi», cum
denumeam picioarele de porc din care se facea piftie", R.l., 12 IX
07, p. 8; sau puii pricajiti doi-la-chil: "Cozile interminabile si
jalnice de odinioara pentru cele doua sute de grame de salam cu
soia sau in asteptarea câtorva navete cu fratii Petreus...", Adev.,
3 II 90, p. 5; sau, in lipsa cafelei, socotita un produs de lux,
consumator inutil de valuta care putea fi mai cu folos utilizata
pentru plata datoriei externe, te puteai aseza la coada la
"nechezol", un amestec autohton dintr-o parte de cafea si patru
parti de ovaz, rauvoitorii zvonind chiar ca ar fi continut ghinda
macinata). Cuvintele acestea, care pâna in 1990 erau rostite doar
in familie si intre prietenii in care aveai incredere ca nu te
"toarna", au murit fericite, pentru ca si-au avut clipele de
glorie, aparând, pe post de vedete, in presa. Le mai pomenim, din
când in când, cu amaraciune sau amuzati de umorul nebun care a stat
la baza crearii lor...
O categorie aparte de cuvinte care au explodat
dupa 1990 este aceea a numelor de produse si practici inexistente
la noi sau, pur si simplu, interzise de comunisti. Familia
"contraceptie", "contraceptiv", "contraconceptie",
"contraconceptional" nu figura in dictionarele de limba. La cinci
ani dupa Revolutie, in 1994, revista Expres (nr. 39, p. 11)
constata ca "Pentru multe femei, notiunile de contraconceptie,
educatie sexuala sau planning familial au inca rezonante insolite".
Dupa mobilizatorul "Dati tarii cât mai mult carbune!" din pruncia
bolsevismului românesc, la maturitatea lui româncutele de tip nou
erau indemnate (si constrânse) sa dea tarii cât mai multi copii.
"Patru, trei, doi"...
Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR
(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.