Pe mâna cui au fost date afaceri de peste 4,3 miliarde de euro

Cele mai multe schimbări la nivel de top management (pe poziţii de general manager, country manager sau CEO) au avut loc în domeniile IT, bancar, asigurări sau leasing, însă nu nevoia de reducere de costuri i-a determinat pe acţionarii unora din cele mai mari companii locale să-şi schimbe directorii generali.

"În general, este recomandat ca o companie să-şi schimbe CEO-ul la un interval de cinci ani, aceasta fiind de regulă şi perioada pentru care se încheie contractele de mandat pentru funcţia de CEO", susţine Alina Popescu, reward manager în cadrul companiei de consultanţă în management Hay Group România, care realizează în fiecare an studii salariale pe baza informaţiilor de la companii. De altfel, o parte din companiile care au operat schimbări pe cea mai înaltă poziţie au încheiat contractele semnate pe o perioadă determinată de timp cu executivii români sau străini pe care i-au avut pe poziţia de CEO. Acesta a fost cazul fostului şef al Aviva Asigurări de Viaţă, britanicul de origine indiană Shah Rouf, care a plecat după un mandat de trei ani, fiind în prezent CEO al unei companii a grupului Aviva din Sri Lanka. În locul său a fost numit Mihai Popescu, care anterior ocupase poziţia de director de marketing al Alico Asigurări (fosta AIG Life).

Fluctuaţia de personal la nivel de top management nu a fost neobişnuită în primele şase luni ale anului în raport cu anii anteriori, spun specialiştii.

"Este posibil ca unii expaţi să fi plecat pentru că şi-au încheiat mandatele, iar alţii să fi fost schimbaţi pe motiv de criză. Însă cred că majoritatea celor care au plecat de pe poziţii de CEO au fost relocaţi prin promovări la nivel regional", susţine Daniela Necefor, managing partner la firma de executive search Total Business Solutions (TBS). Acesta a fost cazul austriacului Peter Demmer, care va pleca de la conducerea companiei de leasing financiar VB Leasing, mandatul său urmând să se încheie la sfârşitul lunii iunie, după ce timp de trei ani a ocupat funcţia de CEO. Demmer se va întoarce în Austria, unde va ocupa o poziţie tot în grupul

Volksbank. Şi americanii de la Citi l-au numit la conducerea operaţiunilor locale pe Tibor Pandi, după ce Shahmir Khaliq a fost promovat pe postul de director al Diviziei grupului formată din Bulgaria, Cehia, România şi Slovacia. Khaliq a condus afacerile de la Bucureşti ale Citi timp de patru ani, el venind după o perioadă marcată de schimbări frecvente de management.

Nouă din zece CEO vor să-şi părăsească angajatorul

Peste 90% din executivii de top de pe piaţa locală vor să-şi schimbe locul de muncă şi sunt interesaţi de noi oportunităţi de carieră, în timp ce 80% din aceştia şi-ar dori să lucreze în altă ţară, arată cel mai recent studiu al companiei de executive search Stanton Chase International. Cercetarea a fost realizată pe parcursul anului trecut, pe un eşantion de 200 de executivi din managementul general din companiile multinaţionale şi româneşti prezente pe piaţa locală.

"Oamenii au nevoie de o schimbare, pentru că sunt obosiţi din punct de vedere psihologic după o perioadă de criză. O abordare frecvent întâlnită în rândul managerilor români sau străini care lucrează în România este nevoia de schimbare şi deschiderea către noi oportunităţi, pentru a se dezvolta", precizează Athena Tavoulari, managing director al biroului din Capitală al Stanton Chase International şi regional manager pentru birourile companiei din Bulgaria, Serbia şi Grecia.

Noile provocări şi posibilitatea de dezvoltare personală, precum şi un grad mai mare de autonomie în companie reprezintă pentru peste două treimi din executivii chestionaţi cei mai importanţi factori care le oferă satisfacţie la locul de muncă.

Pe de altă parte, pachetele de beneficii au rămas printre aspectele care-i motivează cel mai mult pe executivi, întrucât 53% din manageri sunt «ţinuţi» la actualul job de salarii şi bonusuri, în timp ce oferirea unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională reprezintă un aspect important pentru jumătate din manageri.

"Executivii de top caută noi provocări, vor să se dezvolte şi să vadă partea plină a paharului şi sunt conştienţi că, dacă firma pe care o conduc va rămâne competitivă pe piaţă, vor putea performa. Vestea bună este că pachetele de compensare nu mai sunt în topul listei de factori motivatori, ca în anii anteriori, iar acesta este un semn de maturizare a pieţei", mai spune Tavoulari.

Pe de altă parte, creşterea responsabilităţii şi obţinerea unui rol mai antreprenorial într-o altă companie reprezintă pentru mai bine de jumătate din executivii chestionaţi principalele motive pentru care ar pleca de la actualul angajator.

O mişcare surprinzătoare a avut loc şi pe piaţa lactatelor de la începutul acestui an, întrucât Traian Simion, directorul general al Albalact, a anunţat că se retrage de la conducerea companiei.

Funcţia a fost preluată de Raul Ciurtin, preşedintele Consiliuliui de Administraţie al Albalact, de la care Simion achiziţionase cu o săptămână înainte de a-şi înainta demisia 1,6% din acţiunile Albalact pentru un milion de euro. O altă mutare surprinzătoare a fost în cazul companiei farmaceutice Actavis, întrucât Alina Culcea, care ocupa funcţia de director de resurse umane al companiei, a fost numită director general al diviziei Actavis din România, marcând unul dintre puţinele cazuri (poate chiar singurul de pe piaţa locală) în care un executiv cu funcţie de HR devine director general.

Un alt executiv plasat pe funcţia de director general la începutul acestui an este Mihai Matyas, 53 de ani, care a lucrat timp de 13 ani în cadrul Quadrant- Amroq Beverages (îmbuteliatorul Pepsi pe piaţa locală), unde ultima funcţie deţinută a fost cea de vicepreşedinte pe investiţii şi dezvoltare. Deşi este de scurt timp în companie, intenţionează să ajute la o creştere a businessului La Fântâna cu până la 10% în acest an, până la aproape 19 milioane de euro.

"Am fost numit în funcţia de director general al unei companii care este lider de piaţă pe segmentul de watercoolere (sisteme de răcire-încălzire) la mijlocul lunii aprilie. În viziunea mea, compania trebuie să intre în acest an pe alt segment de piaţă, destinat consumatorilor casnici, care momentan este liber", susţine Matyas, care crede că segmentul home va genera peste un milion de euro din cifra de afaceri până la sfârşitul anului. El se numără printre managerii din prima linie formaţi în QAB care au optat pentru plecarea din companie după integrarea acesteia în Pepsi Americas, iar în prezent mai are un business propriu prin care oferă consultanţă pentru companii din industria alimentară şi a băuturilor.

Expaţii recrutaţi vin pe pachete mai mici

Pachetele de beneficii oferite executivilor străini care vin să ocupe funcţii de conducere în companiile locale sunt mai scăzute faţă de anii anteriori, iar diferenţele dintre veniturile expaţilor şi cele ale managerilor locali sunt din ce în ce mai mici. Totuşi, companiile au păstrat pentru executivii relocaţi cursurile de limbă pentru soţia şi copiii expatului plasat.

"Există o tendinţă a companiilor de a oferi pachete de beneficii mai reduse pentru expaţi. De asemenea, executivii români care au lucrat câţiva ani în străinătate şi care vor să se repatrieze se întorc să lucreze pe salarii mai mari decât managerii locali, dar nu primesc pachetul întreg de beneficii pe care îl primesc expaţii", mai spune Tavoulari. De regulă, angajatorul nu mai asigură cheltuielile cu chiria şi cu şcolarizarea executivului român care s-a întors în ţară să lucreze cu statutul de expat. De regulă, o multinaţională cheltuie aproximativ 30.000 de euro pe lună cu un expatriat care ocupă o poziţie de CEO sau general manager, adică 360.000 de euro pe an, salariul net reprezentând doar jumătate din această sumă.

Salariul de bază al unui CEO, 50% din pachetul de beneficii

Şi executivii români care ocupă funcţii de CEO primesc salarii de bază care reprezintă jumătate din valoarea pachetului de beneficii.

"Pe lângă salariul de bază se mai adaugă bonusurile de performanţă, asigurare medicală internaţională, maşină, telefon sau diverse deplasări sau taxe pentru ca executivul să facă parte din anumite cluburi. Pentru executivii români nu se plăteşte, de regulă, şi şcolarizarea copiilor", adaugă Popescu. Ea a mai precizat că angajatorii au oferit pachete salariale mai mici cu 15-25% pentru managerii de linie, însă pentru CEO nu s-au schimbat ofertele.

Unul din cei mai scumpi executivi plasaţi de la începutul anului are un salariu mediu net de 11.000 de euro lunar şi lucrează în domeniul serviciilor financiare, potrivit lui George Butunoiu, unul din cei mai cunoscuţi head-hunteri din piaţă. Care este cel mai mare venit al unui CEO întâlnit pe piaţa locală?

"Cel mai mare venit de pe o poziţie de CEO despre care am auzit este de 960.000 de euro pe an, din care numai 10% reprezenta salariul fix, pentru o poziţie de CEO în industria berii", explică Butunoiu, managing partner al firmei cu acelaşi nume, care a încheiat afaceri în valoare de 500.000 de euro anul trecut, în scădere cu 30% faţă de 2009.