Conturile de salarii sunt noul câmp de luptă al bancherilor
Bancherii se luptă acum pentru clienţi cărora să le administreze banii, inclusiv banii din salariu, după ce în vara lui 2008 le trimiteau scrisori prin care îi invitau să ia credite "doar cu buletinul" şi anul trecut erau prea preocupaţi să-şi facă curăţenie în portofoliile de credite.
Bănci precum Millennium, ING sau RBS au lansat în ultima
perioadă conturi de salariu pentru care nu percep clienţilor
comisioane de deschidere, administrare sau retragere a banilor de
la bancomat. Alte bănci au o politică de a atrage clienţi pe acest
segment de mai mulţi ani şi spun că astfel au reuşit să-şi mărească
baza de clienţi cărora să le vândă ulterior şi alte produse.
"Noi nu am aplicat niciodată comisioane de mentenanţă şi de
retragere a banilor de la bancomat. Contul curent a fost pentru noi
produsul cârlig prin intermediul căruia ne-am construit o bază de
1,3 milioane de clienţi. Ca bancă de retail nu poţi avea succes
dacă nu ai o bază stabilă de clienţi şi nu reuşeşti să vinzi
produse diversificate", spune Gabriela Nistor, director executiv
retail la Banca Transilvania.
Nistor apreciază că băncile care încearcă acum să atragă clienţi cu
produse simple cum este contul curent şi-au dat seama că au nevoie
de cât mai mulţi clienţi pentru a trece mai uşor peste şocurile de
pe piaţă. "Nu te poţi baza doar pe câteva produse şi puţini clienţi
pentru că dacă se întâmplă ceva pe piaţă, ce faci?", comentează
ea.
Totodată, majoritatea băncilor încearcă în prezent să-şi
echilibreze activele şi pasivele după ce în anii trecuţi au dat
agresiv credite din banii primiţi de grupurile-mamă din
străinătate. În acelaşi timp, bancherii speră ca prin atragerea mai
multor clienţi cărora să le administreze banii să reuşească să le
vândă acestora şi alte produse.
"Contul de salariu este un produs-cheie, pentru că permite
construirea unei relaţii pe termen lung între bancă şi client. Prin
contul de salariu, clienţii îşi administrează veniturile, ceea ce
înseamnă că folosesc şi alte produse şi servicii bancare - carduri
de debit, plăţi, direct debit pentru achitarea facturilor lunare,
conturi de economii, depozite şi credite", notează Eliza Erhan,
director de dezvoltare produse retail la Millennium Bank.
Millennium a lansat la începutul anului un cont de salariu fără
comisioane de deschidere, administrare sau retragere numerar de la
bancomatele proprii. În plus, clienţii pot efectua două retrageri
lunare de numerar de la ATM-urile altor bănci fără să plătească
comision.
Şi olandezii de la ING Bank vin acum cu un cont de salariu fără
comisioane chiar dacă portofoliul băncii se apropie de un milion de
clienţi, o cifră impresionantă pentru o bancă de pe piaţa locală.
ING şi-a construit portofoliul de clienţi în jurul contului
Cont'ROL, un produs cu o dobândă atractivă care permitea clientului
retragerea banilor din cont în orice condiţii. Forţată de noile
reglementări privind lichiditatea ale BNR, banca a tăiat drastic
dobânda la Cont'ROL în ultimele luni, astfel că produsul şi-a
pierdut din atractivitate.
Unele bănci, precum Raiffeisen sau UniCredit Ţiriac Bank, încearcă
să atragă nu doar veniturile salariaţilor, ci şi pe cele ale
pensionarilor. UniCredit, de exemplu, a lansat recent un pachet
pentru pensionari ce cuprinde cont curent, card ataşat şi servicii
de direct debit sau internet banking. Banca percepe un comision
anual de administrare a întregului pachet de 12 lei, dar oferă o
dobândă de 3% pe an pentru sumele păstrate în cont.
Cardul de salariu a devenit unul dintre produsele centrale şi
pentru Bancpost, care a creat un departament specializat în
centrala băncii care să gestioneze relaţia cu acest segment de
clienţi.
"În 2010, un an în care impactul crizei financiare continuă să se
resimtă din plin, Bancpost şi-a menţinut trendul crescător,
înregistrând pe primele 5 luni o creştere la această categorie de
clienţi de aproximativ 4% faţa de sfârşitul anului precedent", au
declarat reprezentanţii băncii.
Bancherii spun că un produs fără comisioane poate fi susţinut în
timp pentru că în momentul în care acesta este creat se ia în
calcul un anumit grad de vânzări încrucişate. "Stabilirea preţului
unui produs se face pornind de la costuri, la care se adaugă o
marjă de profit. În retail, analiza cost - profit se face în
general pe categorii mai largi de produse, luându-se în calcul un
anumit grad de vânzări încrucişate", a precizat Eliza Erhan.